Kovesi se răzbună prin sesizări la CSM

O judecatoare a fost cercetată la cererea şefei DNA pentru că a criticat procurorii anticorupţie într-o sentinţă
Cazul judecătoarei Rodica Cosma de la Înalta Curte de Casaţie şi Justitie (ÎCCJ), reclamată de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la CSM pentru a fi cercetată disciplinar după ce a refuzat să îl aresteze pe primarul Constnţei, Radu Mazăre, pe motiv că nu există probe, nu este singular, scrie Lumea Justiţiei. O altă judecătoare a fost pârâtă la CSM de şefa DNA, după ce a îndrăznit să demaşte modul în care au lucrat procurorii într-un dosar. Judecătoarea Irina Mihaela Lazăr de la Tribunalul Argeş a fost reclamată de Kovesi la Inspecţia Judicară, care, după verificări, a propus sancţionarea magistratului pentru “utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat”, abatere prevăzută de art. 99 lit. s) teza I din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. În cele din urmă însă, Secţia pentru judecători a CSM în materie disciplinară a decis, prin Hotărârea 8J din 18 iunie 2014, respingerea acţiunii. Mult mai interesante sunt însă motivele pentru care Kovesi a dorit sancţionarea judecătoarei Irina Lazăr.

Totul are legătură cu o sentinţă a Irinei Lazăr - sentinţa penală nr. 973 din 15 noiembrie 2012, prin care a dispus achitarea fostului director al Agenţiei Naţionale a Medicamentelor (ANM), Daniel Boda, în care judecătoarea de la Tribunalul Argeş şi-a permis să critice DNA, mai exact modul în care procurorul a instrumentat dosarul. Afirmaţiile făcute de judecătoarea Irina Lazăr în legătură cu existenţa anumitor probleme în dosarul DNA şi în ceea ce priveşte modul în care procurorii au instrumentat cauza au fost considerate de Inspecţia Judiciară ca fiind “inadecvate”. Mai mult, inspectorii judiciari au considerat că unele expresii folosite de judecătoare sunt de natură să afecteze prestigiul justiţiei şi demnitatea de magistrat, iar modul în care aceasta a inserat acele expresii constituie elementele constitutive ale abaterii disciplinare.

Potrivit Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară, “se susţine că în motivare apar şi alte afirmaţii inadecvate care sunt de natură să afecteze prestigiul Justiţiei, prin aceea că lasă să se înţeleagă faptul că organele judiciare se abat de la scopul lor firesc de apărare a intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, afectând încrederea opiniei publice în activitatea judiciară. (…) Astfel, în motivarea acţiunii disciplinare, Inspecţia Judiciară a făcut referire în special la întrebări retorice de genul , s.a., susţinând că acestea fac parte din registrul oratoric al limbii vorbite, şi nu al stilului scris, administrativ-oficial, care trebuie să aibă un caracter impersonal.

Un singur mijloc de probă: interceptările
Pe de altă parte, s-a mai susţinut că judecătorul a folosit cuvinte care cuprind aprecieri cu totul personale ce privesc modul de desfăşurare a anchetei, dar care vizează chiar persoana procurorului cum ar fi, spre exemplu, aceea că . Se mai susţine că în motivare apar şi alte afirmaţii inadecvate care sunt de natură să afecteze prestigiul justiţiei: ; ; s.a.”.

Interceptări fără autorizaţie
De cealaltă parte, judecătoarea Irina Lazăr a explicat că sentinţa a fost motivată în conformitate cu prevederile legale. Lazăr a precizat că întrebările şi expresiile folosite au fost cauzate chiar de afirmaţiile făcute în rechizitoriul DNA. “Cât priveşte faptul că în motivare a folosit expresia arată că a tras această concluzie pentru că existau în dosar interceptări ale unor convorbiri ce avuseseră loc cu cca. 7 zile înainte de obţinerea autorizaţiei iar ca judecător trebuie să verifice legalitatea administrării probelor de către procuror. Ea a precizat că nu a înţeles să se apere de DNA prin această modalitate de motivare a hotărârii, ci se referea strict la situaţia inculpaţilor din dosar şi la convorbirile lor telefonice. Prin expresia nu a vrut să spună că procurorul respectiv a avut ceva împotriva acelor persoane, ci că în ciuda probelor administrate s-a făcut trimiterea în judecată deşi, în opinia sa, aceasta nu se justifica . Consideră că această expresie nu afectează demnitatea procurorului şi arată că nu s-ar simţi lezată dacă instanţa de control judiciar ar folosi o motivare similară atunci când analizează o hotărâre pronunţată de ea. Arată că atunci când a vorbit de diferite forme de influenţare şi mijloace de intimidare, s-a referit la argumentele folosite de procuror în rechizitoriu şi la cuvântul pe fond. Susţine că era vorba de mijloace de a convinge instanţa”, se mai arată în Hotărârii Secţiei pentru judecători în materie disciplinară. De altfel, Secţia pentru judecători în materie disciplinară a respins acţiunea Inspecţiei Judiciare: “Secţia reţine că expresiile, sintagmele folosite de pârâta judecător în cuprinsul motivării sentinţei penale şi care au fost evidenţiate de Inspecţia Judiciară nu au avut caracter defăimător, denigrator sau şicanator la adresa unor persoane sau instituţii, ci reprezinta modul special în care pârâta judecător a înţeles să îşi argumenteze soluţia pronunţată în cauză. Mai mult decât atât, eventualele aprecieri considerate de Inspecţia Judiciară ca excedând motivării propriu-zise pot fi avute în vedere la momentul evaluării activităţii judecătorului”. (mai mult pe www.luju.ro).