Legea privind cumulul pensiei cu salariul, amânată până la toamnă

Dezbaterea proiectului de lege al Guvernului privind cumulul pensiei cu salariul a fost amânată, astăzi, de Senat, până la toamnă. Grupul parlamentar al PSD din Senat a solicitat retrimiterea proiectului de lege pentru un raport suplimentar la Comisia de muncă, propunerea fiind votată de majoritatea senatorilor, 69 pronunţându-se pentru şi 29 împotrivă.

Principalul motiv al amânării adoptării proiectului de lege a fost legat de faptul că, în Comisia de muncă, în 23 iunie, au fost adoptate o serie de amendamente aparţinând mai multor senatori liberali şi deputaţi social-democraţi, care modifică substanţial forma în care Guvernul a conceput acest act normativ.

Preşedintele Comisiei de muncă, democrat-liberalul Cristian Rădulescu, a spus că aceste amendamente, ce prevăd o impozitare progresivă a veniturilor în funcţie de cuantumul pensiei cumulate, 'afectează grav principiul legii', motiv pentru care, personal, a votat împotriva acestora.

El a precizat că amendamentele au fost adoptate în condiţiile unui 'cvorum la limită', în prezenţa a doar şase din cei 11 membri ai comisiei, cu patru voturi pentru şi două împotrivă. De asemenea, Cristian Rădulescu a afirmat că unii deputaţi au depus amendamente la Senat, ceea este neregulamentar.

Senatorul PSD Alexandru Cordoş, secretar al Comisiei de muncă, a reclamat faptul că Guvernul nu a efectuat o analiză 'mai atentă' a impactului social şi financiar al proiectului legislativ. El a solicitat Executivului să vină în Senat cu o analiză a impactului social şi financiar comparativ, al amendamentelor depuse în raport cu forma iniţială.

Senatorul UDMR Gyorgy Funda a anunţat, în numele grupului politic din care face parte, că el nu va vota proiectul de lege deoarece acceptarea acestuia 'ar duce la adâncirea crizei în care se află anumite categorii socio-profesionale' şi a sugerat Executivului să se gândească mai degrabă la un act normativ prin care cei ce au luat sume compensatorii să le restituie pe perioada în care cumulează pensia cu veniturile obţinute de la stat.

Gyorgy Funda a spus că există persoane care s-au pensionat şi au luat sume compensatorii uriaşe, apoi s-au reangajat la stat, însă există şi domenii precum justiţia, învăţământul sau aviaţia unde fără aportul pensionarilor care lucrează am avea scurtcircuite disfuncţionale.

'Atât dreptul la muncă, cât şi cel la pensie sunt drepturi fundamentale care nu au nicio barieră în Constituţie. De aceea, Curtea Constituţională, de la începutul anilor 2000, a stabilit neconstituţionalitatea tuturor tentativelor legislative de a pune în legătură dreptul de a munci cu cel la pensie şi acest lucru este valabil şi azi. Nu putem să introducem o barieră a dreptului de a lucra în funcţie de cuantumul pensiei, acest lucru ar contraveni articolului constituţional care prevede egalitatea de şanse şi tratament a tuturor claselor sociale', a subliniat senatorul UDMR, citat de Agerpres.

Conform proiectului de lege iniţiat de Guvern, nivelul pensiei nete până la care este permis cumulul cu salariul îl reprezintă salariul mediu brut pe economie, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Amendamentele adoptate în Comisia de muncă a Senatului instituie impozitarea cu 16% a salariilor respectiv a veniturilor în cazul în care pensia cumulată este în cuantum de până la nivelul salariului mediu pe economie, cu 30% în cazul pensiilor care ajung până la patru salarii medii pe economie, 60% în cazul pensiilor care ajung până la opt salarii medii pe economie şi 80% pentru pensiile care depăşesc acest cuantum.

Proiectul de lege se referă la persoanele pensionate pentru limită de vârstă, aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate celui public, care au venituri salariale sau asimilate acestora dintr-o activitate exercitată pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza unui act de numire.

Pensionarii vizaţi sunt cei care desfăşoară activităţi în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare sau subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat sau de o unitate administrativ-teritorială.