Locuri puţine pentru basarabeni

România şi Republica Moldova nu mai au, din anul universitar 2002-2003, nici un acord de colaborare bilaterală în domeniul educaţiei. Tinerii basarabeni, care vorbesc limba ro­mâ­nă şi care vor să vină la studii în ţara noastră, depind anual de o hotărâre de Guvern, prin care li se asigură în jur de 800 de locuri în şcoli şi licee şi circa 1.000 în universităţi. România are, în schimb, încheiate acorduri cu Pakistan, Algeria, Peru, dar şi cu vecinii unguri, ucraineni sau bulgari.

În urmă cu câteva zile, ministrul moldovean al Educaţiei, Leonid Bujor, a declarat că un proiect de acord în domeniul învăţământului între Republica Moldova şi România va fi elaborat şi propus pentru semnare până la sfârşitul lunii ianuarie. Haosul de la nivelul Executivului românesc ar putea însă îndepărta şi mai tare momentul în care România va reface acest acord cu o ţară vecină, considerată de multe ori "soră", ai cărei cetăţeni vorbesc aceeaşi limbă - română.

Dacă în ultimii ani refuzul de a permite tinerilor din Republica Moldova să vină în număr cât mai mare la studii în România a fost o consecinţă a politicii de peste Prut, anul acesta, Ministerul Educaţiei a reuşit cu greu să găsească 1.000 de locuri suplimentare la universităţile din România. Organizaţiile studenţilor basarabeni au atras atenţia, cu două săptămâni înainte de începerea anului universitar, că acele 1.000 de locuri suplimentare aprobate în septembrie de Executiv nu erau distribuite. Într-un final, cu câteva zile înainte de 1 octombrie, Ministerul Educaţiei a afişat lista "câştigătorilor".


CERERI MULTE, OFERTE PUŢINE
Au fost norocoşi, dacă ţinem cont de faptul că a fost primul şi singurul an în care numărul de locuri universitare alocate de ţara noastră pentru tinerii din Republica Moldova a sărit de 1.000. Mai exact, au fost 1.000 de locuri cu bursă, conform primei hotărâri de Guvern în acest sens, şi alte 1.000 fără bursă, suplimentare. Şi asta, în condiţiile în care, de la an la an, numărul celor care şi-au depus do­sa­rele pentru studii în România a fost în creştere. Pentru anul universitar 2008-2009, s-au înregistrat 1.886 de dosare de candida­tură, iar pentru anul universitar curent, 2.845 de dosare de candidatură, conform datelor oferite de Ministerul Educaţiei. Ce s-a în­tâm­plat cu oferta? Nu a crescut, aşa cum era logic, ci în primă fază a scăzut - în perioada în care exista încă un acord -, iar ulterior s-a păstrat constantă, fără să ţină seama de cerere. Cel mai bun an, pentru elevii şi studenţii din Republica Moldova, a fost 2000-2001, cu 1.020 de locuri pentru preuniversitar şi 1.200 de locuri la universitar. Următorul an, însă, a fost marcat de o scădere semnificativă, probabil o dată cu revenirea comuniştilor la putere în Republica Moldova şi cu răcirea relaţiilor diplomatice între cele două state.


DIALOGUL SURZILOR
Dar chiar şi după un an, în 2002-2003, când nu mai exista nici un acord de colaborare, Executivul de la Bucureşti nu s-a folosit de faptul că putea da o hotărâre de Guvern în care să ofere un număr mai generos de locuri pentru "fraţii de peste Prut". "Începând cu anul academic 2002-2003, nu mai avem în vigoare un document de colaborare bilaterală între România şi Republica Moldova, în domeniul educaţiei", explică reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Baza legală pentru acordarea de burse a fost, şi încă este, o hotărâre de Guvern, promovată anual, de aprobare a cifrelor de şcolarizare în învăţământul preuniversitar şi superior de stat din România.

Cifrele arată însă că ministerul a menţinut oferta la nivelul din 2000-2001, adică a celui mai neprietenos an pentru tinerii din Moldova. Reprezentanţii ministerului spun că, în ultimii ani, au făcut o serie de demersuri pe lângă autorităţile educaţionale din Republica Moldova, în vederea încheierii unui document de colaborarea bilaterală. "Tentativele nu au fost materializate", se arată în comunicarea emisă de minister. Rezultatul? Din ce în ce mai mulţi tineri depun dosarele pentru studii în ţara noastră, dar, în lipsa unui acord, puţini sunt cei admişi pe locurile cu sau fără bursă oferite de statul român.