New York Times: Ţiganii români pun în pericol principiul "graniţelor deschise" în UE

Mii de ţigani români au început să migreze în statele mai prospere ale Europei Occidentale după aderarea României la UE în 2007, dând naştere unei polemici în blocul comunitar referitoare la aplicabilitatea principiului eliminării graniţelor între statele membre, comentează New York Times.

Subiectul migrării între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a început să provoace reacţii explozive în timpul recesiunii economice.

"Ultima extindere a uniunii, în urma căreia s-au integrat ţările relativ sărace România şi Bulgaria în 2007, a sporit preocuparea că persoane sărace, care călătoresc distanţe lungi în căutarea unui loc de muncă, vor deveni o povară pentru statele mai bogate", notează cotidianul american, citat de Antena3.

De asemenea, migrarea ţiganilor ridică semne de întrebare legate de obligaţiile României şi Bulgariei de a-şi îndeplini promisiunile făcute atunci când au aderat la uniune. România, de exemplu, a conceput o strategie de asistare a ţiganilor, dar nu a furnizat şi finanţarea necesară.

Expulzările de ţigani decise de Franţa nu par să ofere o soluţie pe termen lung, mulţi dintre cei deportaţi planificându-şi deja întoarcerea. La nivel informal, unii oficiali români ironizează acţiunile Franţei. "Ei nu fac decât să le ofere ţiganilor un concediu plătit", a apreciat un oficial, citat de New York Times.

Ţiganii care reuşesc să scape de sărăcie rareori îşi recunosc originea, din această cauză devenind mai greu pentru această comunitate să combată discriminarea cu care se confruntă, susţin militanţi pentru drepturile nomazilor.

Aceştia speră însă că recenta dipută pe această temă va forţa Uniunea Europeană să depună eforturi serioase pentru ajutarea ţiganilor, care sunt stigmatizaţi deschis în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, unde au trăit în număr mare timp de mai multe secole, de cele mai multe ori în condiţii degradante, potrivit New York Times.