Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Sub egida Fundaţiei Europene Titulescu şi a Centrului de Studii Strategice, joi după-amiază s-a desfăşurat dezbaterea cu tema "Orientări actuale în politica Franţei. Dialogul româno-francez de la Bucureşti", al cărei subiect a fost situaţia specială creată în urma expulzărilor forţate ale romilor de etnie română din Franţa. Măsură care, după cum se cunoaşte, a generat vii controverse şi reacţii ferme ale organismelor Uniunii Europene. Una dintre ideile directoare ale dezbaterii a fost formulată în mod tranşant de preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, profesorul universitar Adrian Năstase: "să vedem în ce măsură problemele imigranţilor pot să influenţeze relaţiile româno-franceze".
Patru au fost direcţiile tematice pe care s-au concentrat analizele, fiecare dintre acestea fiind susţinute cu multiple argumente şi cu rigoare de invitaţii reuniunii. Prima temă, dezvoltată de ambasadorul George Apostoiu, a fost modul în care guvernanţii de la Paris şi, în special, preşedintele Nicolas Sarkozy, încearcă să folosească "acestui subiect"ca argument-forte în perspectiva viitoarelor confruntări electorale. O a doua pistă de abordare, dezvoltată de doamna Anca Opriş, director în Ministerul Afacerilor Externe, a avut ca punct de plecare o serie de priorităţi definite de Nicolae Titulescu, recunoscut ca unul dintre cei mai consecvenţi susţinători ai consolidării şi amplificării relaţiilor româno-franceze. În context, domnia sa a insistat asupra nevoii de a concentra demersurile diplomatice pe "identificarea identităţii de interese şi de idei între cele două ţări". De asemenea, a fost evocat modul în care anumite "dificile"din istoria recentă a relaţiilor bilaterale au fost depăşite printr-un dialog politic şi diplomatic eficient. O sugestivă analiză a modului în care problematica minorităţilor şi cea a fenomenului infracţional este abordată în legislaţia europeană a prezentat domnul Ionuţ Gâlea, director în Ministerul Afacerilor Externe. De reţinut, accentul pus pe ideea că fiecare cetăţean de etnie rromă din România este şi cetăţean european şi beneficiază de toate drepturile derivând din această calitate. În intervenţia sa, senatorul Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, s-a concentrat asupra celor două "majore"pe care ţara noastră le are în vedere în această situaţie. Este vorba, pe de o parte, despre o definire clară şi despre o exprimare fermă a poziţiei României în apărarea intereselor cetăţenilor români "de culoare", iar, pe de alta, de consolidarea "privilegiat cu Franţa". Luând act de lipsa unei reacţii categorice a decidenţilor politici români în susţinerea şi promovarea interesului naţional, domnia sa a spus că săptămâna viitoare Parlamentul va produce un document despre interesul României de a fi parte a sistemului european.
Citește pe Antena3.ro
