Oamenii lui Blejnar, prinşi în buncăr

În SUA, soţii Nemeş spălau banii din România

Soţii Diana şi Radu Nemeş sunt acuzaţi împreună cu Codruţ Marta, şeful de cabinet al fostului preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Sorin Blejnar, de evaziune fiscală cu produse petroliere în valoare de peste 15 milioane de euro. Acuzaţiile au fost aduse de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în urmă cu doi ani de zile. Dar, înainte de a fi acuzaţi oficial, soţii Nemeş au fugit din România în SUA. Tot în aceea perioadă a dispărut şi Codruţ Marta. Toţi trei au fost daţi în urmărire internaţională. Doar soţii Nemeş au fost prinşi. Deocamdată!

Autorităţile americane i-a găsit pe soţii Nemeş în localitatea Yelm, un orăşel de munte situat la aproximativ 100 de kilometri de oraşul Seattle, unde şi-au construit un buncăr de oţel pentru situaţii de urgenţă. Luat la scotocit, anchetatorii au găsit lingouri de aur, mitraliere, pistoale şi o cantitate impresionantă de muniţie. Pe lângă arsenalul de război, în buncăr se mai aflau provizii alimentare pentru o perioadă de supravieţuire de câţiva ani de zile. Pentru a nu atrage atenţia autorităţilor americane, soţii Nemeş s-au înscris în organizaţia Ramtha, care susţin că sunt reprezentanţii unei entităţi războinice de acum 35.000 de ani.

Procurorii din SUA au descoperit o filieră de spălat bani prin care s-au rulat zeci de milioane de dolari. Banii erau trimişi din România în SUA, iar Nemeş îi vira în Dubai, în conturile firmei Corralys Investment Limited. De aici banii mergeau prin Elan Schwartzenberg la Realitatea TV.

Radu şi Diana Nemeş împreună cu cei doi copii ai lor şi-au luat viză de turişti pentru Statele Unite ale Americii, părăsind România cu câteva zile înainte de a fi arestaţi de procurorii anticorupţie. Ajunşi pe pământ american, cu banii obţinuţi din evaziune fiscală au cumpărat mai multe proprietăţi în localitatea Yelm, din statul Washington, şi au intrat în afaceri viticole. Pe una dintre proprietăţi se afla un buncăr, deasupra căruia urma să fie construit un conac. FBI a constatat că buncărul era aprovizionat cu alimente care le-ar fi ajuns câţiva ani, plus un întreg arsenal militar format din pistoale, puşti mitraliere şi muniţie.

Spălare de bani în America

Potrivit documentelor judiciare, soţii Nemeş aveau vizele expirate, dar pe numele lor existau mai multe conturi bancare deschise în SUA, prin care se transferau banii în conturi din Dubai. Reşedinţa oficială era pe Deer Lane SE 16621, dar mai deţineau proprietăţi pe Burnet Road şi Vail Road. La 30 martie 2013, Diana Nemeş a cumpărat 67% din firma Eagleview Hill LLC., în schimbul unui aport de capital de 300.000 de dolari, din care 100.000 s-au plătit în termen de trei zile lucrătoare. Restul acţiunilor se aflau în proprietatea lui McCrea. Acesta a spus că în septembrie a avut o întâlnire cu Radu Nemeş, care i-a spus că: “vechile afaceri nu sunt bune. Cele noi sunt mai bune.” Câteva zile mai târziu, soţii Nemeş au vrut să cumpere şi restul
acţiunilor, pe care a oferit o treime din valoarea lor. McCrea a declarat presei din Yelm, că a refuzat să vândă compania, iar de la 1 octombrie soţii Nemeş au renunţat să mai finanţeze compania. La acel moment, Diana Nemeş nu a reuşit să facă investiţiile financiare necesare pentru a respecta acordul de funcţionare încetând astfel să mai fie acţionar majoritar al companiei. Potrivit presei din Yelm, prin această firmă Diana Nemeş a efectuat mai multe operaţiuni financiare în urma cărora autorităţile americane au început o investigaţie pe spălare de bani.

Reţeaua Nemeş

Soţii Nemeş au reuşit prin întreaga filieră pe care o coordona să ţepuiască statul cu peste 15 milioane de euro, prejudiciul constatat de procurori în urmă cu doi ani. Între timp acesta a fost actualizat, suma ajungând undeva la 75 milioane de euro. Potrivit referatului prin care se solicita arestare lui Nemeş, o parte din banii ajungeau printr-o succesiune de plăţi prin firme fantomă în conturile Corralys Investment Limited, off-shore înfiinţat în Dubai, din Emiratele Arabe Unite. Acest off-shore are calitatea de asociat la Optima Bussines din Bacău, al cărei administrator este Radu Nemeş. Potrivit Registrului Comerţului, împotriva Optima Bussines a început urmărirea penală.

Din reţeaua controlată de Nemeş, fac parte Codruţ Marta, fostul şef al vămilor, Viorel Comăniţă, omul de încredere al lui Nemeş, Mariana Cozma, dar şi Mihai Buliga. În referatul DNA mai apar numele Elenei Adobriţei, patron şi administrator al mai multor firme din Bacău, dar şi al soţului acestei Daniel Adobriţei. Legătura dintre Nemeş, Adobriţei şi Marta datează încă din anul 2010. Atunci Marta şi-a oferit sprijinul pentru obţinerea unei rambursări ilegale de TVA în valoare de 1,28 milioane de lei, pentru nişte achiziţii fictive de materiale de construcţii realizate de ADL Construct.

Off-shorurile lui Marta şi legăturile cu Sorin Blejnar

Documentele trimise de autorităţile de la Bucureştilor, americanilor care îi anchetează pe soţii Nemeş, au scos la iveală trei firme off-shore înfiinţate de Codruţ Marta. Potrivit riseproject.ro, în urma “percheziţiilor la domiciliul lui “Marta Codruţ Alexandru împrejurare în care au fost descoperite documente care atestă că Marta Codruţ Alexandru a înfiinţat Corvallys Investments Ltd (denumire asemă- nătoare cu Corralys Investment Ltd) urmată de înfiinţarea Mainard Investment Ltd, Mainard Holdings Ltd, toate cu sediul în BVI cu conturi deschise la Barclays şi Crystal World Wide din Insulele Virgine”, arată procurorii români în referatul trimis autorităţilor americane. Corralys Investment Ltd la care se face referire în documentul amintit este un alt offshore controlat de către soţii Nemeş. Această firmă a fost folosită pentru transferul a milioane de dolari în Statele Unite. Legat de relaţiile dintre Marta şi Sorin Blejnar, în acelaşi referat se menţionează că: “Investigaţiile noastre nu au putut documenta în totalitate relaţiile financiare sau de afaceri dintre Marta Codruţ Alexandru, Sorin Blejnar şi cuplul Nemeş Radu şi Nemeş Diana Marina, dat fiind că primii, fiind foşti funcţionari de rang înalt ai fiscului, cunoşteau posibilităţile de lucru ale organelor judiciare şi prin urmare toate tranzacţiile dintre ei au evitat să se consume pe teritoriul României sau Uniunii Europene”.