Oxigen pe metru pătrat

În România tăiem în medie 20 de copaci pentru o construcţie. Am pierdut 2 mi­lioane de pomi numai în Bucureşti. Sighişoara şi Galaţiul au 2 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar Constanţa, 5. În ciuda cifrelor sumbre, primarii vor să construiască.

Ordonanţa 114/2007 şi 27/2008 ar trebui să completeze Legea me­diului, reglementând modul în care vom construi de acum înainte. Nu vom mai avea voie să distrugem parcuri sau zone verzi, indiferent care este statutul terenului. Mai mult, blocurile-turn nu vor mai avea ce să caute într-o zonă în care regimul de înălţime nu permite astfel de giganţi. Opozanţii celor două ordonanţe susţin că sunt aberante şi că vor distruge dezvoltarea oraşelor României. Pe de altă parte, organizaţiile de mediu vorbesc despre deteriorarea stării de să­nă­tate a populaţiei şi despre cifrele dezo­lante de spaţiu verde care ne revin.

STATISTICI DIN ŢARĂ
Jurnalul Naţional vă prezintă statisticile. Nu vrem legi, dar mai avem puţin şi ne sufocăm în propriile oraşe. Astfel, un singur oraş a reuşit să depăşească limita impusă de Uniunea Europeană: Botoşa­niul. Aici, unui locuitor îi revin 28 de metri pătraţi de spaţiu verde. La polul opus se găsesc Sighişoara şi Galaţiul cu o medie de 2 metri pătraţi de spaţiu verde. Clujul stă destul de bine, cu 20 de metri pătraţi, în comparaţie cu Constanţa unde sunt doar 5. Deşi se găseşte în celălalt capăt al ţării, Aradul are aceeaşi cifră 5 metri pătraţi pe cap de locuitor.

În Braşov avem 19 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, iar în Sibiu ceva mai bine - 24. La Satu Mare, cifra se ridică la 22, în timp ce în Timişoara autorităţile locale au declarat 15 metri pătraţi pe cap de lo­cuitor. La Iaşi sunt 20, în timp ce în Deva lucrurile nu arată deloc bine - doar 3 me­tri de spaţiu verde pe cap de locuitor. Toa­te aceste cifre nu arată decât modul haotic în care au fost aplicate legile în Româ­nia.

FĂRĂ DATE
Bucureştiul este campionul dezastrului urbanistic. În ultimii ani, s-au pierdut hectare întregi de verdeaţă şi au fost ridicate zeci de construcţii, multe dintre ele fără noimă. Blocurile-turn au sufocat parcuri întregi. De altfel, în Capitală statistica spaţiilor verzi pentru anul 2008 este inexistentă. Bucureştiul s-a confruntat în ultimii ani cu numeroase retrocedări.

Noii proprietari de parcuri sau zone verzi nu s-au sfiit să schimbe destinaţia acestor terenuri. Ordonanţa 114 interzice tocmai acest lucru. Alături de OUG 27, cele două vor fi supuse votului din Camera Deputaţilor săptămâna viitoare. Amânarea lor nu va face decât ca alte zone verzi să dispară peste noapte, iar parcurile să rămână o amintire plăcută.