Refuzul colaborării cu polițiștii locali se amendează, înjurătura devine ultraj!

 Ei au dreptul să ceară aceste date personale și să le primească, iar revolta se pedepsește ca ultraj. Foștii gardieni publici au căpătat același statut ca polițiștii din cadrul MAI, deși funcționează în baza altor legi. Sunt funcționari publici cu statut special, dar o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție le-a schimbat radical statutul, în 2020, apoi li s-au dat atribuții suplimentare, prin noi modificări legislative. De anul trecut pot da amenzi, pot face uz de armă și pot dirija circulația, după alte modificări legislative, deși sunt subordonați direct primarilor, nici măcar instituțiilor locale. În prezent, avem, practic, două sisteme paralele de Poliție, cu aceleași drepturi.

Corpul Gardienilor publici, înființat în 1993, s-a transformat în Poliția Comunitară, în 2004, apoi în Poliția Locală, în 2011, printr-o serie de modificări legislative. Gardienii publici au căpătat statut de polițiști, egal cu al angajaților Ministerului Afacerilor Interne, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2020, iar din noiembrie 2022 au mai multe atribuții preluate de la Poliția Rutieră, inclusiv pot cere identificarea persoanelor care au împrumutat mașini. Refuzul furnizării datelor personale se sancționează cu amendă, iar revolta devine ultraj. Modificările s-au făcut prin Legea nr. 335 din 7 decembrie 2022 pentru modificarea Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice.

În plus, statutul de funcționar public îl protejează și de eventuale încălcări ale GDPR, adică, dacă vrea să folosească în alte scopuri datele personale culese din teren și este prins, plătește în primul rând instituția. „Scopul pentru care se solicită acest lucru este de a verifica dacă nu cumva mașina a fost sustrasă. Polițistul local este tot polițist, ÎCCJ a dat o interpretare în acest sens, iar realitatea actuală este că polițistul local este agent al forței publice, este într-o procedură prevăzută de lege, iar GDPR nu se aplică. Rămân niște obligații, în sensul că polițistul local nu poate folosi datele personale pentru altceva. Dacă se constată ulterior că polițistul local a folosit datele persoanei pentru alt scop, poate fi chemată în instanță instituția, iar funcționarul poate fi chemat în solidar”, a explicat, pentru Jurnalul, Victor Alistar, doctor în Drept și Științe Administrative.   

Interpretarea legii a fost pasul important

După înființarea Poliției Locale au fost foarte multe scandaluri legate de corectitudinea folosirii termenului „polițist” pentru foștii gardieni publici, iar cei care au protestat mereu au fost chiar cadrele MAI. Din 2011 până azi, polițiștii locali au beneficiat permanent de adăugarea unor drepturi și atribuții, devenind egalii celor din Poliția Română, mai ales după o decizie a ÎCCJ care se referea la ultraj. Înalta Curte a analizat deciziile mai multor instanțe de judecată și a constatat că polițiștii locali pot fi considerați tot polițiști, deci orice acțiune îndreptată împotriva lor se consideră ultraj, deși deciziile anterioare ale tribunalelor erau în defavoarea lor.

Astfel s-a trecut la un nou statut al polițistului local, fără măcar să fie nevoie de vreo modificare legislativă care ar fi stârnit scandal. Cum o hotărâre definitivă a instanței de judecată și mai ales a ÎCCJ nu poate fi contestată, modificarea s-a făcut fără a lăsa vreo cale de atac.

Această schimbare de statut a pornit de la o sesizare a Curții de Apel Oradea, Secţia penală, prin care se solicita Înaltei Curţi dezlegarea unei chestiuni de drept: „Dacă noţiunea de poliţist prevăzută de art. 257 alin. (4) din Codul penal are un sens restrâns şi se referă doar la poliţiştii a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului sau are un sens larg, general, care cuprinde şi poliţiştii locali a căror activitate şi statut sunt reglementate de Legea poliţiei locale nr. 155/2010 şi Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici”.

Instanțele de judecată au considerat altceva

Inițial s-a analizat cadrul legislativ și au fost consultate spețele judecate anterior, toate arătând că polițistul local nu poate fi considerat polițist, în sensul prevăzut de dispoziţiile art. 257 alin. (4) din Codul penal, care se referă doar la angajații MAI.

„Sub aspectul atribuţiilor, potrivit dispoziţiilor art. 6-11 din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, poliţiştii locali au o serie de atribuţii asemănătoare cu poliţiştii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv în ceea ce priveşte ordinea publică, paza bunurilor, circulaţia pe drumurile publice, în domeniul disciplinei în construcţii şi al afişajului stradal, în domeniul protecţiei mediului, în domeniul activităţilor comerciale, iar riscurile specifice activităţii desfăşurate sunt similare, astfel încât poliţiştii locali trebuie să beneficieze de o protecţie corespunzătoare din partea legii penale, fapt consacrat în dispoziţiile art. 37 din aceeaşi lege”, specifica ÎCCJ. 

Participă la aceleași acțiuni

Poliţiştii locali au atribuții și în a constata săvârşirea infracţiunilor flagrante, iar procesul-verbal de constatare a infracţiunii este înaintat, conform art. 293 din Codul de procedură penală, organelor de urmărire penală. Poliţiştii locali pot participa la echipe mixte de patrulare, formate din jandarmi şi poliţişti din cadrul Poliţiei Române, acţionând sub coordonarea directă a Poliţiei Române sau a jandarmeriei, după caz. 

„Din această perspectivă legală rezultă cu claritate faptul că poliţiştii locali exercită activităţi comune cu poliţiştii din Poliţia Română şi cu jandarmii, în domeniul menţinerii sau asigurării ordinii publice sau pentru dirijarea circulaţiei rutiere, astfel că ar fi excesiv ca ei să se bucure de o protecţie diferită din partea legii penale. De altfel, jurisprudenţa consolidată a instanţelor este în sensul că poliţistul local, la fel ca şi poliţistul naţional, poate fi considerat subiect pasiv al infracţiunii de ultraj, conform art. 257 alin. (4) din Codul penal”, a menționat ÎCCJ, decizia finală fiind aceea că noţiunea de „poliţist” are în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local, chiar dacă funcționează în baza unei legi diferite (155/2010).