Prefectul judeţului Covasna, acuzat că schimbă graniţa judeţului la "mica întelegere"

Conducerea Partidului Civic Maghiar (PCM) Sfântu Gheorghe îl acuză pe prefectul judeţului Covasna, Gyorgy Ervin, că schimbă graniţele judeţului "la mica înţelegere". Preşedintele organizaţiei, Gazda Zoltan, a declarat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că prefecţii judeţelor Covasna şi Braşov au decis recent să schimbe cursul unui râu şi implicit hotarele ce despart cele două unităţi administrative, pentru a rezolva problema romilor braşoveni care au "emigrat" spre localitatea covăsneană Belin, unde şi-au construit casele în mod ilegal.

Gazda Zoltan s-a arătat revoltat că prefectul de Covasna este de acord cu schimbarea hotarelor judeţului "pe cale amicală", dar respinge ideea organizării unui referendum oficial pentru redesenarea graniţelor şi înfiinţarea aşa-zisului Ţinut Secuiesc. "Bine că la mica înţelegere se poate, iar oficial nu", a spus Gazda Zoltan, amintind în context că prefectul a cerut unui număr de două consilii locale, Târgu Secuiesc şi Valea Crişului, să retragă hotărârile privind organizarea referendumului pentru autonomie pe care le-au adoptat recent. "Dacă este vorba să se facă o curbă sinusoidală (aşa cum a spus prefectul în cazul Braşov - n.r.), atunci să se facă pe conturul Ţinutului Secuiesc", a conchis liderul PCM. Prefectul judeţului Covasna, Gyorgy Ervin, a recunoscut că în urma unei întâlniri avute săptămâna aceasta cu noul prefect al Braşovului s-a lansat ideea modificării traiectoriei pârâului Corlat ce desparte în mod natural cele două judeţe, pentru a se putea rezolva problema celor aproape 600 de romi care s-au stabilit în comuna Belin. Prefectul a declarat pentru Agerpres că se prevede realizarea unei "curbe sinusoidale", astfel încât suprafaţa de teren care se cedează Braşovului să fie recuperată, prin urmare nu se pune problema diminuării suprafeţei judeţului Covasna. "Se va face o regularizare a cursului apei pentru ca locuinţele romilor să nu fie inundate, iar cu acest prilej se va face o curbă sinusoidală, deci judeţul Covasna nu va rămâne mai mic", a spus Gyorgy Ervin. Proiectul de regularizare a pârâului este estimat la un milion de lei şi, dacă se va ajunge în cele din urmă la un acord final, s-ar putea realiza într-o perioadă cuprinsă între şase luni şi un an. Problema coloniei de romi din Belin datează de ani de zile şi nici o încercare a autorităţilor covăsnene de a-i trimite 'peste hotar' nu a avut sorţi de izbândă. Practic, ca să se stabilească în judeţul Covasna romii nu au făcut decât să traverseze pârâul ce desparte localitatea braşoveană Arini de Belin. Prefectul Gyorgy Ervin a declarat în repetate rânduri că vinovate de starea de fapt existentă la Belin sunt în cea mai mare parte autorităţile braşovene, care le-au facilitat romilor posibilitatea de a migra spre Covasna. Potrivit prefectului, Serviciul de Evidenţă Informatizată a Persoanei Braşov a eliberat câteva sute de buletine pe aceeaşi adresă, Arini 104, în condiţiile în care, în mod evident, era imposibil ca atâţia oameni să locuiască împreună în doar două camere, dovadă că s-au răspândit pe teritoriile învecinate. Mai mult decât atât, spune prefectul, deşi casele sunt construite fără autorizaţie, Electrica Braşov a alimentat cu energie colonia de romi. Autorităţile covăsnene au recunoscut, cu aproape un an în urmă, tot prin vorbele prefectului, că ar prefera ca romii să se întoarcă de unde au venit, pentru că au şi aşa destule probleme cu băştinaşii săraci, cărora nu le pot plăti ajutoarele sociale. În ultimii ani, romii şi-au construit ilegal case nu numai la Belin, ci şi în alte localităţi de 'graniţă', cum ar fi Aita Mare, Măieruş, Hăghig, Araci, ocupând aproximativ 70 de hectare de teren, majoritatea revendicate de foştii proprietari.