Preferaţii lui Ponta îl au pe naşul Băsescu în suflet

Oamenii preşedintelui, în cărţi pentru funcţii-cheie în domeniul justiţiei 
Propunerile pentru procurorii DNA, ai Parchetului General şi DIICOT au stârnit numeroase controverse, şi pe bună măsură, dacă ne gândim la “biografiile” celor nominalizaţi, “biografii” la fel de controversate

Kovesi, pupila lui Băsescu
Laura Codruţa Kovesi a fost numită procuror general al României de Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului Justiţiei din acea vreme, Monica Macovei. Kovesi a fost promovată în această importantă funcţie la frageda vârstă de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu ca procuror-şef al Biroului local al DIICOT. Şeful statului a renominalizat-o în această funcţie deşi CSM, instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România, a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra şi 1 vot pentru. Singurul atu al aducerii lui Kovesi în fruntea Parchetului General a fost tinereţea acesteia, nu şi experienţa şi pregătirea necesare. Aşa că marile împliniri ale justiţiei băsiste sunt rapoartele din ce în ce mai negative pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi neadmiterea României în spaţiul Schengen pentru că justiţia nu funcţionează. Pentru asemenea “performanţe” ar fi trebuit destituiţi toţi cei care au condus justiţia. Or, în condiţiile menţinerii parchetelor sau Ministerului Public sub tutela politică exercitată tot mai apăsat de la Cotroceni, Kovesi este principala responsabilă de politizarea actului de justiţie din interior. Nu întâmplător, “pupila” lui Băsescu, Monica Macovei, a făcut un soclu prezentat la export pe care i-a suit pe campionii anticorupţie Codruţa Kovesi şi Daniel Morar. Cariera doamnei fost procuror general are însă şi umbre, încă nelămurite. Cazul prim-procurorului de la Sibiu, Florin Apostu, aflat acum în puşcărie, a rămas un dosar în suspensie “bine temperat” sub înregistrările din biroul procurorului general. Implicarea tatălui doamnei Kovesi, şi el fost procuror, în acest caz rămâne încă fără răspunsuri. Procurorii DNA Alba au refuzat să transmită înregistrarea ambientală a discuţiei dintre Kovesi şi Apostu, arestat şi condamnat în primă instanţă pentru corupţie. Refuzul DNA ridică mari semne de întrebare cu privire la modul în care procurorii au lucrat în acest caz. Asta pentru că fie înregistrarea nu mai există, fie ea este compromiţătoare pentru Kovesi, aici ridicându-se întrebarea dacă acesta poate fi şantajabil, fie discuţia dintre cei doi nu a avut nici o legătură cu vreun trafic de influenţă şi atunci cazul construit de DNA se clatină! Pe de altă parte, fostul procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, afirmă în cartea sa “Prădarea României” că Laura Codruţa Kovesi este şantajabilă din partea şefului statului şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, Băsescu a fost informat că fostul ei soţ (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei. Cu toate acestea, după  expirarea mandatului de procuror general, în toamna anului trecut, Laura Codruţa Kovesi a fost trimisă la Bruxelles pentru o perioadă de trei ani. Ea a fost astfel numită înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul MCV privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie. În acest moment, Kovesi aşteaptă doar semnătura lui Traian Băsescu pentru a ocupa funcţia supremă la DNA.

Niţu, respinsul de serviciu
Tiberiu Nitu, propus pentru funcţia de procuror general al Romaniei, a deţinut sub mandatul lui Băsescu funcţia de prim adjunct al procurorului general. Tiberiu Niţu a primit aviz negativ din partea CSM în noiembrie 2012, când a mai fost propus de Pivniceru pentru şefia PICCJ. Procurorul Tiberiu Mihail Niţu s-a născut pe 31 iulie 1971. Este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1991-1995); master la Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Drept (2004-2006).
Şi-a început cariera de magistrat în 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, unde a fost procuror stagiar (nov. 1995 ­ nov. 1997), procuror (dec. 1997 ­ ian. 1999), prim-procuror adjunct (febr. 1999 ­ febr. 2002) şi prim-procuror (febr. 2002 ­ febr. 2005). Procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ­ Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Prahova (mart. 2005 ­ iul. 2006) şi procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova (aug. 2006 ­ aug. 2007). Prim-adjunct al procurorului general (sept. 2007 ­ iun. 2011), apoi procuror (iul. ­ sept. 2011) la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Din octombrie 2011, Mihail Tiberiu Niţu a fost inspector judiciar la Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Alina Bica, condamnări cu cântec
Bica, nominalizată pentru funcţia de procuror şef DIICOT, a fost secretar de stat la Ministerul Justiţiei în perioada mandatului de ministru deţinut de Cătălin Marian Predoiu. A fost detaşată în această funcţie din scaunul de procuror al DIICOT, structura centrală.
Potrivit luju.ro, Alina Bica a înregistrat o “performanţă notabilă” în carieră. Înalta Curte a respins la 30.11.2010 recursul DIICOT în dosarul 36.025/3/2007, astfel încât, în mod definitiv, două persoane trimise în judecată de Alina Bica, prin Rechizitoriul nr. 19/D/P/2006, au fost achitate. Grav este că din cauza acuzaţiilor de crimă organizată aduse de procurorul Alina Bica, două persoane – Gheorghe Badescu şi Viorel Romanescu ­ au stat în arest 6 luni, şi respectiv 5 luni. Iar o treia (Buran Bosneag), arestată şi ea, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare, instanţa reţinând “constituirea şi apartenenţa la un grup de crimă organizată nu poate fi reţinută, în raport de faptul că pentru infracţiunile de fals de monedă şi alte valori s-a dispus achitarea (deci lipseşte obiectul grupului, săvârşirea de infracţiuni), iar pentru tentativa de înşelăciune, în rechizitoriu se menţionează că Bosneag Buran s-a prezentat singur la Sucursala BRD Medgidia.” Cu alte cuvinte, marea anchetatoare Alina Bica a dat-o-n bară rău de tot, iar statul urmează să plătească daune persoanelor ţinute pe nedrept în arest şi trimise aiurea în judecată.


Codruţ Olaru, rang de colonel
Olaru a fost a fost propus ieri pentru funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Potrivit luju.ro, Olaru, din funcţia de şef al DIICOT, în noiembrie 2012, a preluat dosarele lui Traian Băsescu şi ale judecătorilor CCR acuzaţi de fraudarea referendumului. Procurorul Horia Selaru i-a declinat lui Codruţ Olaru plângerea senatorului PNL Ioan Ghişe în care preşedintele Traian Băsescu era acuzat de uzurpare de calităţi oficiale. Procurorul Olaru a fost făcut colonel în timpul regimului Băsescu. Acesta a avut în repetate rânduri întâlniri cordiale cu şeful statului, mai notează lumeajustiţiei.


Elena Hosu, via Beraru
Elena Giorgiana Hosu a fost propusă pentru funcţia de adjunct al procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Numele magistratului a apărut, la un moment dat, într-un scandal legat de omul de afaceri Sorin Beraru, trimis în judecată pentru afacerea CI-CO şi care ar fi încercat să-i cumpere bunăvoinţa magistratului cu 500.000 de euro. Hosu nu a fost niciodată pusă sub acuzare.

Bogdan Licu, avere din CSM
Licu a fost propunerea înaintată ieri CSM-ului pentru funcţia de prim adjunct al procurorului general al Parchetului. Acesta este fost membru CSM şi consilier al preşedintelui CSM, Oana Hăineală. Potrivit lumajustitiei.ro, Lica deţine o avere impresionantă după cei 6 ani de membru CSM. Cu un salariu lunar de 14.166 lei, Licu a câştigat mai bine ca procurorul general al României. El a cumpărat imobile pe a căror închiriere s-a îmbogăţit, în ultimii doi ani, cu peste 85.000 euro. Pe perioada mandatului său la CSM, Bogdan Licu şi soţia sa, angajată a SRI, au devenit din ce în ce mai bogaţi, arată luju. “Atât de bogaţi încât să susţină credite foarte mari, să le şi plătească, să-şi achizitioneze şi trei apartamente şi o garsonieră pe lângă casa de peste 200 de metri pătraţi de la Baloteşti-Ilfov, să aibă şi două Toyota: un Landcruiser şi un RAV 4, şi să pună şi deoparte mai mult de 10.000 de euro pentru “zile negre”, arată lumeajustitiei.ro

Stenograme: Alina Bica negocia cu Blejnar funcţiile din ANAF
Pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Justiţiei, Alina Bica, negocia funcţiile de conducere din ANAF direct cu şeful instituţiei, Sorin Blejnar. Acest lucru reiese dintr-o interceptare telefonică aflată în dosarul în care Blejnar va fi judecat pentru susţinerea unui grup infracţional organizat.
În urmă cu doi ani, fostul secretar de stat Alina Bica încerca promovarea unei cunoştinţe într-o funcţie de conducere în cadrul structurii centrale a ANAF. Persoana cu pricina lucra la Braşov, judeţ din care provine şi Bica.

“ALINA BICA: Domnu’ de la resurse umane a spus aşa, a întrebat-o cu ce se ocupă, ce-a făcut, alea, alea şi la un moment dat i-a zis că are această funcţie vacantă şi că ar fi foarte potrivită. Da’ dacă nu vrei să fie, nu mă deranjează.
SORIN BLEJNAR: Nu, e ok, eu chiar o luam…
ALINA BICA: De birou! De birou! E un loc foarte bunuţ!
SORIN BLEJNAR: E un loc bun, da.
SORIN BLEJNAR: Bun, ea e şef de birou la contestaţii la Braşov.
ALINA BICA: Şi e şef de birou şi aici.
SORIN BLEJNAR: Şi e şef de birou la birou’ central de asistenţă contribuabil.
ALINA BICA: Da, puiule!”

După un schimb de impresii legate de poziţia pe care urma să o ocupe cunoştinţa Alinei Bica, cei doi au glumit pe seama muncii la stat.

“SORIN BLEJNAR: Auzi, când o să mă retrag din sistem, o s-o dau afară şi-o să mă duc în locul ăla!
ALINA BICA: De ce? E foarte bun locul?
SORIN BLEJNAR: Birou de asistenţă contribuabil? Tu ce vorbeşti?
ALINA BICA: Deci habar n-am ce înseamnă!
SORIN BLEJNAR: Foarte bine, foarte bine! E un program lejer, e un program de discuţii prin adresă cu contribuabilii, îi îndrumi pe ăia din ţară despre ce e vorba.
ALINA BICA: E o frecţie?
SORIN BLEJNAR: Nu e o frecţie, e un loc frumos.
Ancheta procurorilor DIICOT Braşov a început în urmă cu mai bine de doi ani. Deşi existau indicii încă de atunci cu privire la implicarea lui Blejnar în protejarea evazioniştilor abia anul acesta fostul şef ANAF a fost chemat la audieri. După ce a plecat de la Ministerul Justiţiei, Alina Bica a fost transferată la DIICOT central, unde a devenit consilierul şefului DIICOT, Codruţ Olaru.”