Întâlnirea dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta, dar şi numirea lui Raed Arafat în fruntea Ministerului Sănătăţii, au reaprins interesul presei străine pentru situaţia politică din România. Din Ungaria, Magyar Hirlap anunţă că s-a spart gheaţa dintre Ponta şi Băsescu. "Cu doar 48 de ore înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din România, s-a spart gheaţa, cel puţin aparent, dintre preşedintele Băsescu şi cel mai important adversar al său, premierul social-democrat Victor Ponta. Relaţia dintre cei doi se înrăutăţise din mai multe motive şi a dus la referendumul pentru debarcarea lui Băsescu. Punctul culminant al relaţiei dintre cei doi l-a reprezentat desemnarea persoanei care să reprezinte România la Consiliul European. Ambii au considerat că sunt îndreptăţiţi să îşi reprezinte ţara. Miercuri, cei doi au găsit drumul către celălalt. Întâlnirea a fost solicitată de Băsescu, care a invitat tot Guvernul, însă Ponta a decis să vină fără miniştri săi. Cei doi au ajuns la un punct de vedere comun în ceea ce priveşte continuarea negocierilor cu FMI şi privatizarea firmelor de stat. Ponta şi Băsescu tot nu au ajuns încă la un acord pe tema care dintre cei doi va reprezenta România şedinţa UE de la Bruxelles, programată la sfârşitul lunii noiembrie. Cei doi au promis că în a doua parte a lunii se vor întâlni din nou”, notează Magyar Hirlap.
Referendumul
"Apropriere la Bucureşti”, scrie şi Magyar Nemzet. "Aflaţi într-un aprig conflict politic, preşedintele Băsescu şi premierul Ponta s-au întâlnit miercuri şi au ajuns la un acord în privinţa mai multor probleme de politică internă şi externă. E bine ştiut faptul că Uniunea Social Liberală condusă de Victor Ponta a iniţiat la începutul lunii iulie o moţiune de suspendare a preşedintelui Băsescu. La referendumul de la sfârşitul lunii iulie, românii au votat în mod covârşitor pentru debarcarea preşedintelui, însă cvorumul necesar validării referendumului nu a fost atins, şi astfel Curtea Constituţională a invalidat referendumul, iar Băsescu s-a întors în fotoliul prezidenţial”, subliniază jurnaliştii de la Magyar Nemzet.
Arafat, simbolul
Cotidianul ungar Nepszabadsag se întreabă cum a reuşit premierul Victor Ponta să îl convingă pe Raed Arafat să accepte funcţia de ministru al Sănătăţii. "La iniţiativa lui Victor Ponta, preşedintele Traian Băsescu l-a numit pe Raed Arafat în funcţia de ministru al Sănătăţii. Medicul de origine palestiniană a devenit cunoscut după ce a înfiinţat SMURD. El a fost persoana pentru care mii de români au ieşit în stradă în toate colţurile ţării, după o dispută verbală cu Traian Băsescu pe tema privatizării sistemului sanitar. Arafat a reiterat opţiunea sa de a nu accepta nici o funcţie politică, astfel că rămâne neclar cum a reuşit premierul Ponta să îl facă să accepte această funcţie. Raed Arafat este din 1998 cetăţean român”, scrie nol.hu. Pe tema numirii lui Raed Arafat, Magyar Nemzet adaugă că "protestele de susţinere a lui Raed Arafat au culminat cu debarcarea premierului Emil Boc”.
"O mutare inspirată”
Din Austria, Der Standard vede în numirea lui Arafat o mutare inspirată a premierului Ponta. "Un palestinian popular ajunge ministru al Sănătăţii în România. Eroul popular român cu rădăcini palestiniene a fost numit de Traian Băsescu în fruntea Ministerului Sănătăţii. Numirea sa a venit la iniţiativa premierului Ponta şi s-ar putea dovedi o mutare electorală inspirată înaintea alegerilor parlamentare din decembrie. Arafat este foarte iubit printre români, fiind fondatorul SMURD. Tentativa lui Băsescu de a-l înlocui a generat un val de proteste violente pe străzile României. Acum, problemele sistemului sanitar din România au ajuns în mâinile lui. Misiunea lui va fi să îmbunătăţească infrastructura deficitară şi să stopeze exilul masiv al medicilor şi asistenţilor de valoare”, scrie cotidianul austriac.
Din Germania, Sachsische Zeitung şi Arzte Zeitung amintesc de protestele de stradă de la începutul acestui an. "La începutul lui 2012, Traian Băsescu a încercat să îl demită pe Raed Arafat din funcţia de secretar de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, ceea ce a scos mii de români pe străzile ţării şi a generat proteste de susţinere a lui Arafat, îndreptate şi împotriva Guvernului lui Băsescu. A fost cel mai mare val de proteste din România ultimilor zece ani. Raed Arafat a accept funcţia de ministru al Sănătăţii după lungi insistenţe ale premierului Victor Ponta”, scriu publicaţiile germane.
Raed Arafat s-a născut la 24 mai 1964 în Damasc, capitala Siriei, dar a copilărit în oraşul Nablus, aflat în nordul Cisiordaniei. Acolo, împreună cu alţi colegi de clasă, a înfiinţat o echipă de prim-ajutor, fapt care a evidenţiat pasiunea sa pentru medicina de urgenţă. În anul 1981, la vârsta de 16 ani, a emigrat în România pentru a studia medicina. În septembrie 1990 a început să pună bazele Serviciulului Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare (SMURD), un serviciu medical de intervenţie rapidă. La data de 23 august 2007, fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, l-a numit subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Publice. Din cauza unor conflicte politice cauzate de criticile pe care Arafat le-a adresat privind reforma din sistemul sanitar, acesta a fost nevoit să demisioneze din funcţie la 10 ianuarie 2012. Pentru o perioadă de o săptămână, postul de subsecretar a fost ocupat de medicul Andrei Georgescu, iar în urma mai multor proteste care au izbucnit în Bucureşti şi în alte oraşe din România, Raed Arafat a fost repus în funcţie de către premierul Emil Boc la 17 ianuarie 2012. La data de 1 octombrie 2012 a fost numit ministrul interimar al Sănătăţii, funcţie la care a renunţat a doua zi. La 7 noiembrie 2012, Raed Arafat a acceptat să devină ministru al Sănătăţii, preluând funcţia de la premierul Victor Ponta, care a asigurat interimatul. La depunerea jurământului a ales sa pună mâna doar pe Constituţia României, având la dispoziţie şi Biblia şi Coranul.