Protest spontan în faţa Parlamentului

Legea care protejează spaţiile verzi riscă să fie modificată
Salvarea spaţiilor verzi atârnă de un fir de aţă. De aproape un an, deputaţii PDL încearcă să modifice Ordonanţa 114/2007, singura care mai protejează parcurile şi pădurile ţării. Pri­mul pas a fost făcut la începutul anului, când membrii PDL din Comisia pentru Administraţia Publi­că din Camera Deputaţilor au reuşit să mo­di­fice radical legea şi să scoată articolul 71, cel care interzicea schimbarea destinaţiilor spaţiilor verzi, astfel hectare întregi din parcurile He­răs­trău, Tineretului, Circului, Verdi, Duca, Prisaca Dornei, I.O.R, Bordei, Pădurea Băneasa, bazele sportive şi bu­căţile de spaţiu verde riscând să ajun­gă la topor. Acum, situaţia revine în actualitate, deputaţii având ieri pe or­dinea de zi modi­fi­cările aprobate ini­ţial de Comisie. Scandalul dintre deputaţi a suspendat şedinţa, urmând ca subiectul să fie rediscutat în aceste zile. "Avem multe dosare pe care le-am oprit tocmai invocând Ordonanţa 114. Dacă aceasta va fi schimbată, prac­tic nu mai avem ce să facem. Re­chi­nii imobiliari şi-au atins sco­pul. Vor distruge tot ce mai e verde în Bucureşti", ne-a declarat Andrei Chi­li­man, edilul Sectorului 1. Pentru a împiedica votarea, mai multe organizaţii neguvernamentale au protestat ieri în faţa Camerei Deputaţilor. "Vrem oraşul înapoi", "Parlamentari =natură moartă", "Acum vo­taţi voi, în 2012 votăm noi" au scandat mani­fes­tanţii, nemul­ţu­miţi că adoptarea or­donanţei ar peri­clita existenţa spa­ţi­ilor verzi din Capi­tală. Circulaţia a fost întreruptă pentru mai multe mi­nu­te pe drumul dintre Parlament şi Par­cul Izvor. Re­pre­zentanţii ONG-urilor mai arătau că, pe lângă spaţiile verzi din parcuri protejate de preve­de­­rile actului nor­ma­tiv, sunt multe te­renuri între blocurile cu destinaţia de spaţii verzi care ar putea dispărea dacă această ordonanţă va fi modificată.

Deputatul PNL Lucia Varga a trimis zilele trecute o scrisoare co­legilor ei din Camera Deputaţilor, explicând importanţa acestui act legis­lativ. "Suprafaţa de parcuri şi spaţii verzi la nivel naţional compara­tiv cu anii 1990 s-a înjumătăţit. Norma de 26 metri pătraţi pe cap de locuitor reprezintă un minimum acceptat de Uniunea Europeană în con­di­ţiile în care Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o suprafaţă de 52 metri pătraţi pe cap de locuitor. Capitale europene cum ar fi Stockholm şi Londra  deţin în acest mo­ment suprafeţe de 83 şi respectiv 64 mp pentru fie­ca­re cetăţean, în timp ce Bucureştiul are suprafeţe de doar 9.08 mp", se precizează în scrisoarea mai sus amintită. Iniţial, OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului sancţiona schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi, precum şi reducerea suprafeţelor acestora ori strămutarea lor. Totodată, stabilea în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale obligaţia de a asigura până la data de 31 de­cembrie 2013, din terenul intravilan, o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 26 mp pentru fiecare locuitor. "Cu toate acestea, modificările aduse de Comisia de Administraţie modifi­că fundamental textul iniţial, făcând ineficientă norma juridică ce a protejat distrugerea zonelor verzi în ultimii ani. Este deci important ca la dezbaterea acestui proiect de lege în Plenul Camerei Deputaţilor să sus­ţi­neţi amendamentele care, din cauza lobby-ului agresiv practicat de re­chi­nii imobiliari, au fost respinse  în  Co­mi­sia de Administraţie", a mai spus Lucia Varga în scrisoarea respectivă. Aceste amendamente mai prevăd şi nulitatea absolută a actelor administrative sau juridice emise ori încheiate cu nerespectarea preve­derilor legale în acest domeniu, aplicarea unei sancţiuni de natură penală pentru distrugerea zonelor verzi.


Sute de hectare din parcuri sunt în pericol de a ajunge cartiere de lux
Modificarea OUG 114/2007 ar duce numai în Bucureşti la construirea pe 200-300 de hectare de spaţii verzi aflate în proprietate privată în urma retrocedărilor, din cele aproximativ 1.500 de hectare, câte au mai ră­mas. Multe parcuri sunt în pericol de a fi transformate în cartiere de lux sau restaurante de fiţe. Parcul Tineretului a fost şi a rămas ţinta rechinilor imobiliari. Cel mai cunoscut a fost cazul Marioarei Micşunescu, cea care a obţinut, după mode­lul Constanda, 20.000 de metri pătraţi în parc printr-o decizie defi­nitivă şi irevocabilă. În vară, spaţiul verde a fost împrejmuit, urmând a fi defrişat. Conform documentaţiei depuse, proprietara îşi doreşte să construiască vile de lux, cu două-trei etaje. În 2004, Marioara Mic­şu­nes­cu a achiziţionat pe bandă ru­lan­tă câteva terenuri aflate în parc. Proprietăţile fuseseră dobândite pe Legea 18. În octombrie 2005, consilierii generali au aprobat o hotă­râ­re prin care marginea Parcului Ti­ne­retului devenea zonă destinată relocării terenurilor ce au fost retrocedate în interiorul spaţiului verde. În aceste condiţii, Micşunescu a devenit, cu ajutorul deciziei aleşilor locali, proprietar în parc, comasându-şi de altfel toate parcelele. De aici până la obţinerea unui PUZ n-a fost decât un pas. Pe lângă terenul doamnei Micşunescu însă au apă­rut şi alţi dezvoltatori, pe principiul unde-s mulţi puterea creşte. După ce au cumpărat parcele de pământ din parc de la oameni care au ob­ţi­nut terenurile în baza legilor 10/2001 şi 18/1991, afaceriştii au trecut la fapte. Ziarul nostru a publicat mai multe materiale care au arătat modul în care au fost încălcate legile administrative.

Poate cea mai amplă campanie de salvare a spaţiilor verzi a fost cea legată de Parcul Bordei. Dovezile şi materialele publicate în Jurnalul Naţional au reuşit să protejeze 28.000 de metri pătraţi din Bordei, declaraţi de utilitate publică. Au mai rămas însă în proprietatea privată a lui Costică Constanda 4.600 de metri pătraţi. Până acum Ordonanţa 114/2007 a reuşit să blo­che­ze orice iniţiativă imobiliară. Un alt exemplu este Parcul Herăstrău, renumit drept fieful teraselor şi res­ta­urantelor de pe malul lacului. Şap­te hectare din spaţiul verde au ajuns în proprietatea Biroul de Tu­rism şi Tranzacţii SA (BTT) printr-un ordin al Ministerului Tineretului şi Sportului din 1999. Situaţia acestui teren care ar trebui să se reîntoarcă în patrimoniul Primăriei Capitalei n-a fost încă tranşată în instanţă. Pâ­nă la aflarea verdictului, multe clu­buri, cum ar fi Le Gaga, sau terase - Fără Fiţe, au apărut pe terenul considerat monument istoric, copacii fiind tăiaţi peste noapte. Păzită de ordonanţa cu pricina a fost şi Pă­du­rea Băneasa, mulţi având proiecte în­dră­zneţe în zona verde. Chiar şi cu legea în vigoare tot s-au defrişat porţiuni din pădure pentru a fi construite vile de lux. Parcul Duca, situat în apropierea Gării de Nord, care are o istorie desprinsă parcă dintr-o telenovelă. 3.600 de metri pătraţi de spaţiu verde situaţi în spatele blo­curilor de pe Bulevardul Duca şi Calea Griviţei au fost din 1959 amenajaţi drept parc de oamenii care stăteau în zonă. Prin Dispoziţia nr. 6 din 2001, semnată de primarul Băsescu, parcul a fost retrocedat lui André Henry Rismont şi Soniei Gesy Pereanu. A fost vândut de trei ori, copacii au fost ameninţaţi de buldozer, un proiect imobiliar fiind deja proiectat pe spaţiul verde. În Parcul Verdi au fost restituite prin hotărâre judecătorească aproape 5 hectare. Nici Parcul Circului n-a fost evitat, terenul pe care funcţionează Circul de Stat fiind revedicat de foş­tii proprietari. O altă zonă verde cio­pâr­ţită este Parcul IOR, unde 12,1 hectare au ajuns în posesia celor care au revendicat. În pericol se află şi por­ţiuni din Parcul Copiilor, Parcul Izvor, Parcul Crângaşi.