Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Restituirea Castelului Bran nu s-a făcut către toate persoanele indreptăţite, iar actele prin care s-a făcut retrocedarea sunt lovite de nulitate absolută.
Restituirea Castelului Bran nu s-a făcut către toate persoanele indreptăţite, iar actele prin care s-a făcut retrocedarea sunt lovite de nulitate absolută.
Aceasta este concluzia la care a ajuns subcomisia de anchetă parlamentară privind legalitatea retrocedării Castelului şi a procedurii de scoatere la vănzare a acestuia. Raportul comisiei, prezentat ieri, va fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor.
Raportului subcomisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea legalităţii retrocedării Castelului Bran
Parlamentul Romăniei
Camera Deputaţilor
Subcomisia de anchetă parlamentară privind cercetarea legalităţii retrocedării Castelului Bran şi a procedurii de scoatere la vănzare a acestuia.
Bucureşti, iunie 2007
Nr. 34
Concluzii ale Raportului subcomisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea legalităţii retrocedării Castelului Bran şi a procedurii de scoatere la vănzare a acestuia.
In conformitate cu Hotărărea Camerei Deputaţilor nr. 6/20.02.2007, a fost instituită Subcomisia de anchetă parlamentară privind cercetarea legălităţii retrocedării Castelului Bran şi a procedurii de scoatere la vănzare a acestuia.
Din analiza făcută in legătură cu modul in care a fost retrocedat Castelul Bran şi iniţiată procedura de scoatere la vănzare a acestuia, precum şi din examinarea legislaţiei in vigoare a rezultat că au fost comise mai multe ilegalităţi, au fost ignorate dispoziţii legale şi constituţionale in materia proprietăţii şi incălcate reguli procedurale in materia succesiunilor.
Pe parcursul desfăşurării anchetei au fost solicitate relaţii de la instituţii şi autorităţi publice şi au fost preluate documente care priveau obiectul de activitate al subcomisiei.
In acelaşi scop, al obţinerii de informaţii necesare investigaţiilor, subcomisia a invitat la comsie şi a purtat discuţii, in mai multe rănduri, cu conducătorii ai autorităţilor - domnul Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii şi Cultelor, domnul Aristotel Căncescu, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, domnul Dorin Ion Narcis, directorul Muzeului Bran - şi alte persoane care au avut legătură, direct sau indirect, cu retrocedarea şi procedura de scoatere la vănzare a Castelului Bran.
In cursul acestei activităţi de documentare şi de investigare, au fost solicitate informaţii de la foarte multe autorităţi publice şi instituţii dintre care putem eneunţa: Ministerul Culturii şi Cultelor, Muzeul Bran, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Avocatul Poporului, Uniunea Naţională a Notarilor publici, Arhivele Statului, Consiliul Judeţean Braşov.
Marea majoritate au răspuns cu promptitudine, dar au fost şi unele instituţii şi unele autorităţi publice care nu au răspuns cu aceiaşi solicitudinea, ceea ce a avut consecinţe asupra duratei de investigare.
In urma anchetei, principalele ilegălităţi constatate se referă la:
   * Restituirea castelului Bran nu s-a făcut către toate persoanele indreptăţite.
Persoanele care au acceptat o succesiune (cei 5 moştenitori care s-au adresat iniţial către Prefectura Braşov, cu notificarea nr. 2123/13.08.2001) nu mai pot să renunţe la ea.
De aceea, renunţările făcute peste termenul legal de opţiune de 6 luni de la data decesului Principesei Ileana, de fiica ei Alexandra Baillon şi de Jerrine Habsburg - Lothringen, soţia lui Ştefan Habsburg - Lothringen, sunt lipsite de orice efect juridic şi in consecinţă pot fi lovite de nulitate absolută.
Această concluzie este in acord şi cu analiza realizată, la solicitarea comsiei, de către Uniunea Naţională a Notarilor Publici din Romănia.
   * Retrocedarea Castelului Bran s-a făcut din domeniul public al statului, fără a se face trecerea acestuia din domeniul public in domeniul privat al statului, aşa cum prevede Constituţia Romăniei şi Legea nr. 213/1998.
Constituţia Romăniei, articolul 136 alin. (4) cu referire la proprietatea publică prevede:
"Bunurile proprietate publică sunt inalienabile."
Conform Legii nr. 213/1998, bunurile din domeniul public sunt inalienabile şi nu pot fi instrăinate.
"Dreptul de proprietate publică incetează, dacă bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat.
Actele juridice incheiate cu incălcarea acestor prevederi privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absolută."
Trecerea Castelului Bran din domeniul public al statului in domeniul privat al statului s-a făcut mult mai tărziu, in data de 31 ianuarie 2007, prin Hotărărea Guvernului nr. 85/2007, după 8 luni de la data restituirii.
Prin această Hotărăre de Guvern, trecerea Castelului Bran in domeniul privat se făcea in vederea retrocedării, in totală contradicţie cu faptul că din 18 mai 2006, Castelul fusese restituit proprietarului prin Dispoziţia de restituire nr. 35.
Mai mult, din 6 noiembrie 2006, Castelul a fost intabulat de către Dominic Habsburg Lothringen, cu titlul de restituire in natură.
   * Iniţiativa de vănzare a Castelului Bran de către proprietari, căt şi eventuala antamare a unor negocieri cu aceştia de către autorităţile, in condiţiile neinştiinţării oficiale a Ministerului Culturii şi Cultelor, contravine prevederilor Legii nr. 422/2001.
Potrivit dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, - "Monumentele istorice aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat pot fi văndute numai in condiţiile exercitării dreptului de preemţiune al statului romăn, prin Ministerul Culturii şi Cultelor, potrviit prezentei legi, sub sancţiunea nulităţii absolute a vănzării."
In aceste condiţii, apreciem că actele de restituire a Castelului Bran sunt lovite de nulitate absolută.
După aprobarea de către Camera Deputaţilor a raportului, se propune trimiterea acestuia la Guvern, Parchetul de pe lăngă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, pentru analiza şi adoptarea măsurilor propuse in raport.
In conformitate cu art. 78, alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Guvernul şi celelalte autorităţi sesizate cu hotărărea Camerei Deputaţilor şi cu raportul comisiei de anchetă parlamentară au obligaţia ca, in termen de 30 de zile, să prezinte Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor un raport asupra modului in care au fost realizate măsurile aprobate de Camera Deputaţilor.
Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, pănă la sfărşitul lunii septembrie 2007, in conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, va prezenta plenului Camerei Deputaţilor o informare referitoare la modul in care au fost aduse la indeplinire măsurile propuse şi aprobate pentru restabilirea ordinii de drept.
Citește pe Antena3.ro
