Rectorii universitatilor particulare nu sunt de acord cu crearea consortiilor universitare, in conditiile in care institutia finala va fi publica.
Rectorii universitatilor de stat si particulare din toata tara s-au intalnit ieri in Capitala pentru a dezbate doua proiecte de lege referitoare la organizarea programelor de studii universitare si infiintarea consortiilor universitare. Cu toate ca rectorii au recunoscut necesitatea schimbarii invatamantului superior si compatibilizarea sa cu cel european, ei au adus unele critici strategiei propuse de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului. Rectorii considera ca invatamantul este subfinantat si ca durata studiilor este prea mica pentru unele domenii de activitate.Autonomie financiara? Rectorii institutiilor private au ridicat problema patrimoniului, intrucat proiectul de lege prevede ca, "in cazul in care fuzioneaza institutii de invatamant universitar publice cu institutii de invatamant universitar private, institutia rezultata va fi publica". Potrivit proiectului de lege privind infiintarea consortiilor universitare pana in anul 2010, sistemul de invatamant superior din Romania va fi reorganizat intr-o retea de consortii universitare zonale, ca persoane juridice de utilitate publica. Consortiile vor fi conduse de un presedinte si de un consiliu de administratie format din 5-11 reprezentanti ai universitatilor si ai institutelor de cercetare componente ale consortiului. Prin acest proiect se urmareste reducerea substantiala a costurilor prin utilizarea in comun a infrastructurii didactice si de cercetare, a Internetului, a spatiilor de cazare, bazelor sportive, printr-o politica unitara de dezvoltare, achizitie a cartilor si bazelor de date si printr-o mai buna folosire, in beneficiul studentilor, a tuturor facilitatilor, sustine conducerea Ministerului Educatiei.
Trei cicluri universitare Proiectul legii privind structura invatamantului superior prevede ca, incepand cu anul universitar 2005-2006, organizarea programelor de studii din Romania se realizeaza pe trei cicluri: studii universitare de licenta, studii universitare de masterat si studii universitare de doctorat. Trecerea la noul sistem se face incepand cu studentii admisi in anul I in anul universitar 2005-2006. Pana in 2010, noul sistem se va generaliza in intreg invatamantul superior. Aceasta organizare impune ca fiecare ciclu sa fie clar delimitat de celelalte prin proceduri distincte de admitere si de absolvire. Studiile universitare de licenta, cu o durata de 3-4 ani, pot fi studii generale, continuate de studii de masterat si doctorat in domeniul academic respectiv. Potrivit proiectului, masteratele sunt de cercetare sau profesionale. Masteratul de cercetare este o faza premergatoare studiilor doctorale si vizeaza dezvoltarea capacitatilor de cercetare stiintifica a studentilor. Masteratul profesional asigura o pregatire profesionala aprofundata intr-o anumita specializare, fiind axat pe aspectele practice, vocationale ale acestei specializari.
Athanasiu cere 6% din PIB Pentru ca punerea in practica a modificarilor in invatamantul superior necesita o suplimentare a finantarii, ministrul Educatiei, Alexandru Athanasiu, a precizat ca spera ca, pana in aprilie, sa fie acceptat proiectul de lege prin care se prevede majorarea alocatiei bugetare pentru invatamant la 6% din PIB. "Ori demisia mea, ori finantarea, intrucat reformele in invatamant nu pot fi realizate cu bugetul de acum", a mai spus Alexandru Athanasiu. "Proiectele de lege aduc transformari absolut necesare, care ne vor ajuta sa nu mai fabricam specialisti in lobul urechii stangi, ci oameni cu o orientare cat mai larga, ce se adapteaza rapid pietei muncii", a declarat presedintele Colegiului National al Rectorilor, Sergiu Chiriacescu. Rectorul Universitatii Bucuresti, Ioan Mihailescu, a afirmat ca soarta invatamantului superior romanesc depinde de realizarea acestor asocieri. In opinia sa, din totalul universitatilor de stat si private existente acum, circa 20 de institutii vor disparea prin infiintarea consortiilor.