x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Republica Băsescu

Republica Băsescu

27 Sep 2010   •   00:00
Republica Băsescu

Prin numirea lui Traian Igaş la Interne în locul lui Vasile Blaga, şeful statului îşi subordonează şi ultima instituţie cu o fărâmă de independenţă.



Vasile Blaga a demisionat ieri din fruntea Ministerului de Interne şi a fost înlocuit cu senatorul PDL Traian Igaş. Astfel, preşedintele Traian Băsescu îşi completează garda de oameni loiali plantaţi în fruntea unor instituţii de forţă ale statului român: Codruţa Kovesi (procurorul gene­ral al României), Daniel Morar (şeful DNA), Roberta Anastase (preşedinta Camerei Deputaţilor), Georghe Maior (şeful SRI), Florian Coldea (prim-adjunctul şefului SRI), Mihai Răzvan Ungureanu (şeful SIE), Elena Udrea (Ministerul Dezvoltării şi Tu­rismului), aceasta fiind recompensată cu unul dintre cele mai mari şi mai bănoase ministere din Guvern. Prin mutarea de la Interne, prin care acaparează şi ultima instituţie în care mai existau sclipiri de independenţă, Traian Băsescu transformă republica semiprezidenţială România în Republica Băsescu.

Ca şi în cazul noilor miniştri Botiş (Muncă), Ariton (Economie) sau Ia­lo­miţianu (Finanţe), ale căror nume nu spuneau nimic, dar le recomandau susţinerea Cotroceniului, şi Traian Igaş are renumele de a fi un om de­o­se­bit de supus, apropiat al primarului de Arad, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu. Astfel, Vasile Blaga devine un nou sacrificat în bătălia pentru putere din interio­rul PDL, ultimul ministru din garda ve­che a partidului, eliminat din Gu­vernul Boc, după Videanu şi Ber­ceanu. Scandalos în tot acest joc politic este uşurinţa cu care pre­şedintele Traian Băsescu, şeful CSAT, sacrifică interese care ţin in­clu­siv de siguranţa naţională pentru pu­terea personală şi a găştilor din PDL. Oricât ar încerca să-i transfor­me pe protestatarii de la Cotroceni în ni­şte paria pentru a-şi justifica gestul de frondă prin care a renunţat la ser­viciile poliţiştilor, şeful statului nu mai este credibil. Presa internaţională comentează de­mi­sia lui Vasile Blaga în contextul celor mai inumane măsuri de austeri­tate din Europa şi nu al subminării au­torităţii statului ro­mân. Cu alte cu­vin­te, cauza ac­tualelor tensiuni din ar­cul puterii nu trebuie căutată în cas­chetele aruncate în aer, ci la m­o­ti­vele pentru care acele caschete au fost aruncate în aer. "Demisia lui Va­sile Blaga eviden­ţiază dificultatea aplicării reformelor necesare pentru primirea tranşelor de la FMI. De altfel, Curtea Supremă riscă să blocheze reforma pensiilor. România, care a obţinut un ajutor de 20 de miliarde de euro, trebuie să reducă deficitul bugetar de la 4,4% la 3 % până în 2012", ex­­plică Reuters. "Ministrul român de Interne a demisionat în urma pro­tes­telor la care au participat mii de po­­liţişti, într-un nou test privind ca­pa­citatea Guvernului de a aplica unele dintre cele mai brutale măsuri de austeritate din Europa", co­men­tea­ză şi Financial Times.Nu mai este un secret pentru nimeni că soarta miniştrilor care au trecut prin "ograda" celui mai râvnit şi controversat minister, şi anume cel de Interne, pare să fie sortită eşecului. Nu se ştie ce blestem planează asupra Internelor, dar cei care au încercat să reziste în funcţia de ministru - Gabriel Oprea (22 decembrie 2008 - 20 ianuarie 2009), Liviu Dragnea (20 ianuarie 2009 - 11 februarie 2009), Dan Nica (11 februarie 2009 - 3 octombrie 2009), din diverse motive - nu au avut sorţi de izbândă.




Aflat la "cârma" Ministerului de Interne din 23 decembrie 2009, Vasile Blaga - ultimul mohican - părea să fie cel mai rezistent, fiind catalogat de mulţi ca "prietenul poliţiştilor" şi omul care ne va duce cu succes în mult-doritul spaţiul Schengen. Blaga a preluat condu­cerea Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) în decembrie 2009, funcţie pe care a mai deţinut-o la începutul guvernării Alianţei D.A., din 2004 şi până în 2007, când PDL a ieşit de la guvernare.

Ieri, la ora 11:00, la sediul Ministerului de Interne, mitul s-a destrămat. Blaga şi-a prezentat demisia de onoare, după ce vineri, ca urmare a mitingului organizat de poliţişti, preşedintele şi premierul au refuzat să mai fie însoţiţi în coloanele oficiale de poliţişti şi jandarmi.

"Am decis să îmi înaintez demisia de onoare. Este un moment important pentru MAI şi pentru România, şi anume atingerea celui mai important obiectiv strategic, intrarea în spaţiul Schengen. Nu trebuie să planeze nici un fel de suspiciune asupra ministerului", a spus Vasile Blaga în deschiderea declaraţiei de presă de la sediul ministerului.

"În ceea ce priveşte mitingul de vineri, îmi menţin punctul de vedere. Poliţiştii au dreptul de a protesta, dar într-un cadru strict legal. Din păcate pentru această categorie profesională, au fost unii colegi care în acele momente au uitat de jurământul depus pentru ţară. Cei care au greşit, organizatorii în primul rând, răspund contra­venţional", a mai spus Blaga.

Fostul ministru a precizat că nu poate accepta "ca gestul unora să fie un element de raportare la toţi lucrătorii MAI, peste 150.000 de oameni", susţinând că el are deplină încredere în toate armele şi structurile Ministerului. După ce şi-a anunţat demisia, Blaga a făcut o scurtă prezentare a stadiului la care se află integrarea României în spaţiul Schengen, precizând că MAI este singura instituţie din România care a reuşit să atragă în proporţie de 100% fonduri europene - este vorba despre 600 de milioane de euro. Întrebat dacă s-au făcut presiuni asupra sa pentru a-şi înainta demisia, Vasile Blaga a declarat: "Nu e în stare nimeni!".

Premierul Emil Boc a declarat ieri că demisia lui Vasile Blaga din funcţia de ministru al Internelor este "un gest personal şi unilateral", el adăugând că Blaga "şi-a asumat responsabilitatea pentru greşelile altora". La ora 13:10, fostul ministru de Interne a mers la Palatul Cotroceni, însoţit fiind de toţi şefii de arme din MAI, pentru a discuta cu preşedintele Băsescu.

Demisia lui Vasile Blaga a fost "tratată" la cald de şeful statului, care pe la ora 16:15 numise deja un alt ministru la conducerea Internelor, în persoana liderului senatorilor PDL, Traian Igaş. Guvernul a confirmat nominalizarea acestuia, iar la scurt timp noul ministru a şi depus jurământul la Cotroceni.  Nominalizarea lui Traian Igaş a venit după consultările de la Cotroceni dintre democrat-liberali şi preşedintele Traian Băsescu. Anterior nominalizării lui Igaş, nu mai puţin de alte şase nume au fost vehiculate ca posibili înlocuitori: Cezar Preda, Ioan Oltean, Sorin Frunzăverde, Gheorghe Falcă, Gheorghe Emacu şi Dan Fătuloiu, după cum s-a luat în calcul şi o posibilă revenire a lui Vasile Blaga asupra demisiei. Potrivit unor surse parlamentare, noul ministru le-a relatat colegilor cum au decurs evenimentele în cadrul şedinţei grupului senatorial PDL. "Dacă nu aveţi altă variantă, accept ca un soldat disciplinat", i-ar fi transmis Igaş premierului Emil Boc.

Traian Igaş, numit la şefia Internelor, este lider al senatorilor PDL, susţinut în alegeri de primarul Aradului, Gheorghe Falcă, finul preşedintelui Traian Băsescu, el remarcân­du-se în Senat prin demersul nefinalizat de revocare a lui Mircea Geoană. Igaş a fost în 2004 preşedintele Comisiei de Cultură a Consiliului Judeţean Arad, iar în perioada 2000-2004 a fost consilier local în Pecica, judeţul Arad.

Igaş este din 2007 vicepreşedinte al Biroului Permanent Judeţean al PDL Arad. Igaş are un master în Management şi finanţare în admi­nistraţia publică şi este absolvent al Colegiului Naţional de Apărare. (Mara Răducanu)


CINE PLEACĂ, CINE RĂMÂNE
Demisia lui Vasile Blaga a produs un adevărat "cutremur" la Interne. Cine pleacă o dată cu Vasile Blaga şi cine rămâne în "ograda" ministerului, cel puţin până la noi ordine dinspre Cotroceni? Potrivit unor surse din cadrul MAI şi Poliţie, atât Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, cât şi Olimpiodor Antonescu, şeful Jandarmeriei, au deja demisiile scrise. Există însă voci care susţin că pentru moment deciziile acestora nu sunt definitive şi că cel mai probabil cei doi îşi vor păstra în continuare funcţiile. Tot în aşteptare stau şi deciziile altor grei din MAI: Ştefan Pop, şeful DGIPI, Dan Valentin Fătuloiu, şeful Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică din cadrul MAI, Liviu Popa, şeful DGA, şi Mihai Capră, secretarul de stat pe Administraţie, despre care s-a spus că îşi vor prezenta demisiile.


DE LA "CEAUŞESCU II" LA "JAVRĂ ORDINARĂ"
Un slogan de o violenţă mai puţin întâlnită e pe cale să le întreacă în celebritate pe cele deja consa­cra­te. "Ieşi afară, javră ordinară!" i s-a strigat vineri lui Traian Bă­ses­cu la poarta Cotrocenilor. O che­ma­re pe care n-au auzit-o mulţi pre­şe­dinţi în aceşti termeni duri. Nici măcar Ion Iliescu, hârşâit în conflictele cu demonstranţii din Piaţa Universităţii în 1990. În 1990, la un miting al PNŢCD s-au lan­sa­t sloganuri ca "Iliescu, nu uita, ti­ne­re­tul nu te vrea", "Iliescu pentru noi este Cea­u­şes­cu II", "Cea­u­şes­cu, nu fi trist, Iliescu-i comunist", "Iliescu, nu uita, te votăm la Mos­co­va" sau "Iliescu, nu uita, ţara nu-i moşia ta". În Piaţa Universi­tăţii se scandează apoi "La pala­tul Cotroceni cânta cucuvea­ua,/ Iliescu şi ai lui şi-au găsit be­lea­ua", "Iliescu, nu uita, vrem pa­puci din pielea ta" sau "Ili­escu KGB-ist". În schimb, în mitingurile FSN se aud sloganuri precum "Iliescu, nu ce­da, muncitorii toţi te vrea". A mai făcut carieră şi "Iliescu apare, soa­rele ră­sa­re". Emil Constantinescu nu s-a ales în timpul manda­tului de pre­şedinte de­cât cu porecla "Ţa­­pul", nu şi cu slo­ganuri rămase în istoria folclo­rului de mi­ting. Pe imagi­nea fostului pre­şe­dinte şi-a pus însă am­prenta altă întâm­plare: la fi­na­lul mandatului a pri­mit un flacon de cerneală în faţă. Faur Isaia, un per­­sonaj de­ze­chi­li­brat, i-a arun­cat conţi­nu­tul unei sticluţe cu cer­neală în faţă, când pre­şe­din­tele ieşea de la vot, la prezidenţialele din 2000. (M.I.A.)


SLOGAN DE LA FOTBAL
Sloganul "Ieşi afară, javră ordinară!" a fost lansat pentru prima oară de fanii aflaţi în tribune la meciurile de fotbal. Mesajul acestei scandări, folosită mai des acum câţiva ani, se adresează în special celor care simulează o accidentare sau acelora care pierd mult timp la pământ aştep­tând îngrijiri medicale. Culmea, prima echipă care a fost afectată de această "urare" a fost chiar Di­na­mo, echipa Ministerului de In­ter­ne, formaţie care mai e cunoscută şi sub apelativul de "câinii roşii". Tocmai de la această alăturare, fanii echipelor adverse i-au taxat pe dinamovişti drept "javre". Uşor-uşor, această scandare a intrat în vocabularul mai tuturor galeriilor, iritate de tra­geri­le de timp ale adversarilor, în special pe final de meci. În regulamentul disciplinar al Ligii Profesioniste de Fotbal, astfel de scandări sunt şi penalizate. "Dacă sunt rasiste se poate merge până la întreruperea meciurilor. Pentru «ieşi afară, javră ordinară!», dacă e consemnat în raport de observator, se dau amenzi, nu se suspendă terenul", ne-a declarat Dumitru Dragomir, preşedintele LPF. (Florin Gongu)


POLIŢIŞTII CER MAI MULT
Preşedintele Sindicatului Na­ţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, Marin Gruia, le-a cerut ieri premierului Boc şi pre­şe­din­telui Băsescu să-şi pre­zin­te de­misiile de onoare, după exemplul lui Vasile Blaga. "Blaga nu trebuia să-şi dea demisia. Nu minis­trul Blaga este vinovat. Ce­rem pu­blic ca premie­rul şi pre­şe­din­te­le să-şi dea de­mi­sia de onoare, aşa cum a făcut ministrul Blaga, deşi cred că lui i s-a cerut, nu cred că a fost un gest făcut de bună­voie. Dacă nu, pro­tes­tele noastre vor continua până când îşi vor da de­misia", a declarat Gruia. Confe­deraţiile sindicale vor stabili săp­tămâna aceasta un calendar co­mun de proteste, care ar putea în­cepe la 7 octombrie. (Diana Scarlat)


IGAŞ, DATOR LA BUGETUL PUBLIC
Proaspătul ministru al Administraţiei şi Internelor, Traian Constantin Igaş, are o declaraţie de avere impresionantă: două case la Pecica, un apartament în Arad, mai multe terenuri, un iaz cumpărat în 2004, un Opel cumpărat în 1995 şi un Volkswagen din 2000, dar şi bijuterii de 7.000 de euro. Acesta este implicat în două societăţi comerciale: Costello 2000 SRL şi Costello Marcos  SRL. Până anul trecut, firma Costello 2000 SRL a înregistrat pierderi mai mulţi ani la rând. Însă, în ultimii doi ani a avut profituri aproape nesemnificative. În total, firma la care este asociat unic proas­pătul ministru de Interne i-a adus acestuia pierderi totale de aproxima­tiv 300.000 de lei şi un profit total de 125.000 de lei. Anul de criză 2009 i-a adus un profit de 100.000 de lei (aproximativ 25.000 de euro), dovadă că politica face bine la câştiguri. De altfel, cifra de afaceri a firmei a crescut exponenţial cu fiecare an petrecut de Igaş în Parlament, începând cu 2004. Dacă în 2003 societatea avea o cifră de afaceri absolut nesemnificativă, în 2008, aceasta s-a ridicat la 800.000 de lei. Totodată, Igaş apare şi printre sponsorii Partidului Democrat Liberal, unde a cotizat cu suma de 14.750 lei, în anii 2007 şi 2008.  În acest moment însă, cele două firme sunt în procedură de executare silită, ca urmare a unor datorii către bugetul public. Cos­tello 2000 SRL are o datorie de 16.660 de lei pentru neplata TVA. Iar firma Costello Marcos SRL, unde Igaş deţine 50% din părţile sociale, a uitat să îşi plătească impozitul pe profit în valoare de 2.230 RON, cu tot cu penalităţi. Astfel, ANAF îl trage de mânecă pe ministrul de Interne să-şi plătească dările către stat. Nici o relaţie însă între profit, obligaţiile faţă de bugetul de stat şi calitatea de parlamentar al partidului de guvernământ. Dovadă că tot simpli funcţionari şi poliţişti trebuie să aibă grijă să nu se scufunde un buget public împovărat de afacerile de partid. (Doru Cobuz, Petru Zoltan)


CHIŢAC ŞI DEJEU, "RĂPUŞI" DE MINERIADE
După evenimentele din decembrie 1989, la cârma Ministerului Admi­nistraţiei şi Internelor s-au perindat foarte mulţi miniştri, unii dintre ei fiind înlocuiţi în urma unor conflicte de stradă. Astfel, în ordine cronologi­că, cei care au deţinut frâiele Interne­lor au fost Mihai Chiţac, Doru Viorel Ursu, Victor Babiuc, George Ioan Dănescu, Doru Ioan Tărăcilă, Gavril Dejeu,Constantin Dudu Ionescu, Ioan Rus, Marian Săniuţă, Vasile Blaga, Cristian David, Gabriel Oprea, Liviu Dragnea, Dan Nica şi din nou Vasile Blaga, de la 1 octombrie 2009 până ieri, când şi-a prezentat demisia de onoare, după protestul poliţiştilor.

Dintre miniştrii de interne postdecembrişti, Mihai Chiţac şi Gavril Dejeu şi-au pierdut fotoliile ministeriale ca urmare a scandalurilor politice iscate în jurul manifestaţiilor de stradă, ambii  fiind"răpuşi" de mineriade, ca şi Petre Roman, care şi-a pierdut funcţia de prim-ministru la 26 septembrie 1991 ca urmare a presiunilor făcute de Miron Cozma şi lămpaşii lui în timpul mineriadei din septembrie 1991.

Numit ministru de interne la 28 de­cembrie 1989, generalul în re­zervă Mihai Chiţac a condus MAI până la mineriada din 13-15 iunie 1990. Atunci forţele de ordine, susţinute de mineri, au intervenit în forţă împotriva protestatarilor din Piaţa Universităţii. Chiţac a fost demis din funcţie de prim-ministrul de atunci, Petre Roman. Condam­nat pentru reprimarea manifes­tan­ţi­lor de la Timişoara din decembrie 1989, generalul (r) Mihai Chiţac este cerce­tat şi în dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Chiţac a fost succedat în funcţia de ministru de interne de Doru Viorel Ursu.

Mineriada din septembrie 1991 a izbucnit o dată cu greva generală a minerilor declanşată la 24 septembrie pentru revendicări sindicale iniţial fără nici un interes politic. Minerii voiau să trăiască mai bine. În dimineaţa zilei de 25 septembrie, în jurul orei 10:00, minerii din Valea Jiului au ajuns în Gara Băneasa cu mai multe garnituri de tren, în posesia cărora au intrat prin violenţe, incendieri. A doua zi, 26 septembrie, minerii au cerut "capul" lui Roman. În aceeaşi zi, Guvernul Petre Roman a picat. "La 13 iunie 1990 s-a încercat ceea ce s-a reuşit în septembrie 1991, şi anume înlăturarea Guvernului pe care îl conduceam şi care adoptase o serie de reforme prooccidentale", a declarat Petre Roman pentru RRA. În timpul acestei mineriade, ministru de interne era Doru Viorel Ursu. Acesta a mai rezistat în funcţie încă 20 de zile după plecarea lui Petre Roman.

Mineriada din ianuarie 1999, supranumită şi "Bătălia de la Cos­teşti", l-a lăsat fără funcţia de minis­tru al Internelor pe Gavril Dejeu. Mandatul său început în Guvernul Ciorbea la 12 decembrie 1996 s-a sfârşit abrupt la data de 21 septembrie 1999, când făcea parte din Guvernul Radu Vasile, Executiv care a încheiat cu minerii "Pacea de la Cozia". Docu­mentul este un acord în care Guvernul convenea respectarea revendi­că­rilor minerilor, neînchiderea mi­nelor Dâlja şi Bărbăteni şi neîn­ce­pe­rea urmăririi penale împotriva lide­rilor minerilor. Potrivit propriei declaraţii, Gavril Dejeu a demisionat încă din seara zilei de 19 ianuarie 1999, când minerii au trecut de barajele constituite în Defileul Jiului de forţelor de ordine. "Am socotit că îmi revine o răspundere morală pentru atitudinea pe care au avut-o forţele Ministerului de Interne", declara Gavril Dejeu la vremea respectivă. El a fost înlocuit de un coleg ţărănist, Constantin Dudu Ionescu. La mai bine de 10 de ani de atunci, când a părăsit la rându-i funcţia de ministru de Interne, Vasile Blaga sublinia că demisia lui este una "de onoare".  (Violeta Fotache)

×
Subiecte în articol: observator