România, noua destinaţie a imigranţilor

A parcurs mii de kilometri încredinţându-şi viaţa călăuzelor care l-au transportat din Somalia în Ucraina, apoi în România, cu câteva săptămâni în urmă. Kasim, de 29 de ani, nu insistă prea mult asupra lungului său periplu de imigrant.

Asemenea celor 50 de imigranţi care se aflau la sfârşitul lui iunie în Centrul Regional pentru Solicitanţii de Azil din Şomcuţa Mare, comună situată în nord-vestul României, Kasim visa la Europa Occidentală ca la un paradis pentru care merită să-ţi asumi toate riscurile, scrie ziarul francez Le Monde, citat de Agerpres. Criza economică, şomajul, dificultatea de a-ţi găsi un loc în Occident? 'Duceţi-vă câteva zile în Somalia şi o să vedeţi că toate astea nu înseamnă nimic, afirmă acesta. În Europa, ai cel puţin şansa să supravieţuieşti şi asta e suficient pentru noi.' În timp ce mirajul Occidentului continuă să funcţioneze, candidaţii la imigraţie nu sunt scutiţi de surprize. 'În limba mea, numele meu înseamnă 'cel care controlează îngerii'', afirmă Kasim. Recunosc că situaţia mi-a scăpat puţin de sub control şi de aceea mă aflu în România.'

De fapt, nu a putut ţine sub control periplul său chiar de la început, încredinţându-şi soarta unei reţele de călăuze care i-au promis, contra unei mari sume de bani, să-l ducă în Germania. Noaptea în care a fost transportat din Ucraina în România i s-a părut desigur scurtă, dar dorinţa de a pune piciorul pe pământul făgăduinţei a fost mai puternică. A fost decepţionat de primul contact cu satele din România care nu corespundeau cu imaginea Germaniei văzută la televizor. Dar, respectând indicaţiile date de călăuze, el saluta fiecare ţăran pe care îl întâlnea sperând că vreunul va accepta să-l conducă la centrul de refugiaţi.

'Toţi ni se adresau în germană, afirmă râzând primarul din Şomcuţa Mare, Vasile Alb. Când vedem un african sau un asiatic pe aici, ştim că ne va saluta în germană. Toţi spun la fel, 'Guten Tag', deoarece cred că au ajuns în Germania!' Ţăranii din această zonă, care nu au văzut niciodată negri, sunt acum faţă în faţă cu aceşti noi imigranţi care îi salută în germană. La terasa din centrul comunei, unde chelneriţa este o tânără etiopiană, ţăranii vorbesc la modul cel mai deschis. 'Nu am mai văzut negri decât la televizor, recunoaşte bătrânul Nicolae. La început, nu prea aveam încredere în ei, dar m-am obişnuit, şi apoi aceşti africani sunt de treabă, muncesc din greu şi nu creează probleme.'

Oficial, sunt 65.000 care au imigrat în România, o cifră care creşte constant. Acest nou val de imigranţi - africani, indieni, afgani, irakieni - este gestionat pe loc datorită centrului de primire din comuna Şomcuţa Mare.

Statul român le asigură cazarea, mesele, câteva haine, iar banii de buzunar se limitează la 80 de centime de euro pe zi, ceea ce reprezintă preţul unei sticle de suc de fructe. Pentru a mai câştiga un ban, fac tot felul de munci pentru ţăranii din zonă. 'Sunt mulţumit de munca lor, declară Dorin Buhaiu, un crescător de vaci. Vin la momentul potrivit, deoarece este greu să găseşti acum mână de lucru. De fapt, muncesc mai bine ca românii.'

De la aderarea României la Uniunea Europeană (UE), în 2007, ţara se confruntă cu o lipsă de mână de lucru, 3 milioane de români fiind plecaţi la muncă în Occident. Dar statutul de ţară membră a UE face România şi mai atractivă pentru imigranţi. 'La început, ţăranii se uitau la mine cam strâmb, afirmă Kasim. Dai îi înţeleg, nu au văzut niciodată negri. Acum, sunt mulţumiţi când mă văd că vin la muncă. În definitiv, mă simt bine aici şi aş putea să rămân pentru totdeauna.'

În fiecare dimineaţă, tânărul somalez se duce la fermă, îşi bea cafeaua, se joacă puţin cu băiatul fermierului care îl învaţă româneşte, apoi se duce pe câmp să aibă grijă de vaci. Seara, când mulge vacile, spune cu puţinele cuvinte româneşti pe care le ştie poveşti din ţara sa. Nu de multă vreme, are o relaţie cu o tânără ţărancă româncă care nu a luat-o la fugă când i-a propus să-i fie nevastă. Kasim pare că a început să controleze din nou îngerii! (V.A.)