Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Secretarul de stat Dan-Dragoș Drăgan a participat marți la reuniunea Consiliului Energiei, organizată la Luxemburg, informează Ministerul Energiei.
Pe agenda reuniunii s-au aflat dezbaterea măsurilor din noul pachet propus de Comisia Europeană la data de 18 octombrie 2022 vizând prețurile la gaze naturale, precum și discuții pe marginea normelor juridice privind reglementarea pieței hidrogenului aflate în curs de negociere la nivelul Consiliului.
Statele membre au ajuns de asemenea la un acord politic cu privire la revizuirea Directivei privind performanța energetică a clădirilor.
În contextul actualei crize energetice, statele membre au dezbătut posibile măsuri cu aplicare urgentă pentru ameliorarea prețurilor ridicate la energie electrică și gaze naturale, pe marginea noului pachet propus de Comisie. Pachetul include o comunicare privind urgența energetică, opțiuni pentru intervenție în piață și pregătire pentru iarnă, precum și o propunere de Regulament al Consiliului care vizează noi măsuri de stabilizare a piețelor, de achiziție în comun a gazelor naturale și de solidaritatea între SM.
România a salutat obiectivul de operaționalizare a platformei energetice europene pentru achiziția în comun a gazelor naturale în prima parte a anului 2023 pentru a fi utilizată în cadrul demersurilor de reumplere a depozitelor pentru iarna 2023-2024. Elementele tehnice privind funcționarea platformei sunt în curs de negociere la nivelul SM.
În ceea ce privește prețurile excesive la gazele naturale, COM propune introducerea unor limite de preț pe platformele de tranzacționare a derivativelor, formarea unui nou indice de referință pentru a reflecta tranzacțiile cu LNG și stabilirea unui mecanism de corecție a prețurilor de tranzacționare a gazului în caz de nevoie. România apreciază propunerea privind acest mecanism de reglare a prețurilor pe piață și consideră că implementarea sa ar trebui să fie flexibilă și rapidă pentru a atinge obiectivul european de reducere a prețului la gaze, și implicit, la energia electrică pentru consumatori.
Pe termen mediu, România, alături de alte state membre, și-a reafirmat susținerea pentru o plafonare a prețului la toate tranzacțiile cu gaze naturale pe piața europeană, măsura ce ar include gazul utilizat pentru producerea de energie electrică, pentru încălzire și pentru aplicații industriale.
România a solicitat elaborarea de către Comisia Europeană a unui astfel de mecanism cât mai curând pentru a obține o reducere efectivă a prețurilor precum și modificarea design-ului pieței de energie electrică pentru a permite decuplarea prețului la gazul natural de prețul energiei electrice.
În perioada imediat următoare, statele membre vor negocia proiectul de Regulament al Consiliului privind implementarea acestor măsuri în perspectiva obținerii unui acord politic sfârșitul lunii noiembrie 2022.
Miniștrii energiei din statele membre au avut un schimb de opinii pe marginea normelor aplicabile pentru piața hidrogenului, oferind linii directoare pentru continuarea negocierilor la nivel Consiliului. Pachetul urmărește să faciliteze integrarea gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în rețeaua de gaze existentă. Dezvoltarea unei piețe a hidrogenului în UE reprezintă obiectivul Strategiei europene pentru hidrogen și o componentă importantă a planului REPowerEU, cu efecte directe asupra decarbonizării sectoarelor cu emisii ridicate (industrie și transport). România susține o abordare neutră din punct de vedere tehnologic cu privire la producerea de hidrogen, fiind importantă utilizarea tuturor surselor regenerabile și cu emisii scăzute de carbon disponibile în UE.
În acest sens, România, alături de alte 7 state membre, a transmis propuneri concrete Comisiei Europene în cadrul unui demers comun pentru luarea în calcul a producției domestice de hidrogen pentru a evita crearea unor noi dependențe de importuri din state terțe. La nivel național este în curs de elaborare strategia națională pentru promovarea producției de hidrogen curat. Obiectivul asumat de România prin PNRR vizează punerea în funcţiune a unei capacități de minimum 100 MW de producție hidrogen verde în electrolizoare, cu un volum generat estimat de cel puțin 10.000 de tone de hidrogen regenerabil, până în Q4 2025.
Statele Membre au ajuns la un acordul politic pe marginea Directivei revizuite privind performanța energetică a clădirilor. Acordul politic va permite Consiliului să intre în negocieri inter-instituționale cu Parlamentul European. Directiva prevede măsuri privind sustenabilitatea clădirilor rezidențiale și publice, eficiență energetică, instalarea de capacități de producție din surse regenerabile, pe baza unei analize cost-beneficiu, obiectivul final fiind zero emisii în sectorul clădirilor până în 2050.
„România a promovat și obținut în cadrul negocierilor un grad crescut de flexibilitate cu privire la implementarea măsurilor la nivel național, în funcție de specificitățile locale. De asemenea, în cadrul reuniunii ministeriale, Comisia Europeană a prezentat elemente actuale privind situația aprovizionării cu energie electrică și gaze naturale în Ucraina și Republica Moldova. În acest context, România a informat asupra măsurilor de solidaritate adoptate pentru a asigura aprovizionarea pentru Republica Moldova. Pentru asigurarea securității energetice regionale, România a pledat pentru acordarea de suport în spirit de solidaritate de către toate statele membre, fiind importantă identificarea unor soluții pe termen lung pentru aprovizionarea cu energie și gaz a Republicii Moldova și a Ucrainei”, transmite cursa citată.
(sursa: Mediafax)
