Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat joi că testele efectuate pentru acest serviciu au scos la iveală mai multe probleme tehnice, care întârzie lansarea.
Ce s-a testat și ce nu a mers
Discuțiile pentru eliberarea cărții electronice de identitate (CEI) prin rețeaua consulară au început încă din 2022, atât pentru cartea cu domiciliul în România, cât și pentru cea fără domiciliu în țară. Procesul presupune un circuit complex: datele sunt preluate la depunerea cererii, transmise prin sistemul informatic al MAE către MAI/DGEP, validate, apoi cartea este confecționată și personalizată în România de DGEP și trimisă înapoi, prin MAE, către misiunea diplomatică, pentru activare și eliberare.
În aprilie 2026, o echipă comună MAE-MAI a testat acest circuit complet la cinci oficii consulare. Testul-pilot a scos la iveală o problemă la activarea CEI chiar în momentul eliberării, la ghișeul din străinătate, precum și mai multe modificări necesare la nivelul software-ului folosit de Compania Națională „Imprimeria Națională", cea care produce efectiv cărțile.
„Imediat ce o soluție tehnică va fi implementată, inclusiv la nivelul softului gestionat de Compania Națională «Imprimeria Națională», MAE va relua testele pilot pentru a se asigura că întregul proces funcționează corect, iar cetățenii care vor solicita în străinătate eliberarea CEI la MD/OC, vor avea posibilitatea utilizării CEI activate", a transmis MAE.
MAI spune că și-a făcut treaba
Anunțul MAE vine în contextul unui schimb public de replici cu Ministerul Afacerilor Interne. MAI a precizat, într-un comunicat separat, că partea sa de sistem este gata: ultimele teste funcționale privind preluarea cererilor, emiterea cărților tip specimen și transmiterea lor pe fluxul operațional către MAE au fost finalizate încă din 3 aprilie 2026. Ministerul de Interne a subliniat că operaționalizarea propriu-zisă a serviciului în rețeaua consulară este, prin lege, responsabilitatea MAE, și că rămâne disponibil să ofere în continuare suport tehnic.
Cartea electronică de identitate este funcțională în România din 20 martie 2025, iar extinderea la nivel național a fost finalizată la 15 iulie 2025. Legea nr. 162/2023 și OUG nr. 97/2005 prevăd explicit că ambasadele și consulatele pot prelua cereri pentru CEI, însă în practică serviciul nu este încă disponibil pentru diaspora, care rămâne obligată să vină în România pentru orice solicitare legată de noul document.
Diaspora cere digitalizarea serviciilor consulare
Miza nu e una minoră: doar în primul trimestru din 2026, românii din străinătate au trimis în țară peste 2 miliarde de euro, parte dintr-un total de peste 60 de miliarde de euro transferate în perioada 2013-2025, potrivit datelor Băncii Naționale a României. Presiunea pentru digitalizarea serviciilor consulare vine tocmai din nevoia de a simplifica interacțiunea acestei comunități numeroase cu statul român, fără drumuri costisitoare până în țară.
MAE susține în continuare că lucrează la un mecanism sigur și eficient pentru cetățenii cu domiciliul permanent în străinătate, dar recunoaște că implementarea depinde de soluțiile tehnice de integrare între sistemele celor două ministere, aflate încă în lucru.

