La Muzeul Naţional de Istorie a României, s-a lansat "Vitralii - lumini şi umbre", publicaţie a veteranilor din serviciile române de informaţii, editată de Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere din Serviciul Român de Informaţii (ACMRR-SRI) cu sprijinul financiar al SRI.
Despre utilitatea unei asemenea publicaţii, precum şi despre scopurile ei au vorbit col (r) Filip Teodorescu, preşedintele Asociaţiei, redactorul-şef Cristian Troncotă, istoricul Gheorghe Buzatu şi Alex Mihai Stoenescu, membri ai Consiliului Editorial. După cum au subliniat vorbitorii, Asociaţia îşi propune să ofere ofiţerilor fostei Securităţi o nouă posibilitate de a exprima puncte de vedere şi de a depăna amintiri din spatele "frontului secret" - în limita legii şi a regulamentelor, fireşte.
"Vitralii" ambiţionează să fie şi o revistă "de atitudine". Într-un Apel publicat în primul număr, foştii ofiţeri de securitate contestă Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Cu argumente din legislaţia internă şi internaţională asumată de România, foştii ofiţeri acuză CNSAS de exact aceleaşi lucruri de care sunt şi ei acuzaţi de amintita instituţie: încălcarea drepturilor omului, discriminare şi stabilirea vinovăţiilor colective. CNSAS este calificat drept instituţie "bugetivoră", a cărui funcţionare "comportă costuri uriaşe, materiale şi morale, cu atât mai apăsătoare pe fond de criză". Instituţia, se spune într-un Apelul publicat în paginile revistei, sfidează Constituţia României, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor individuale ("nimeni nu poate fi condamnat pentru o acţiune ori omisiune care în momentul săvârşirii nu constituia infracţiune în dreptul naţional sau internaţional") şi Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale din noiembrie 2000 care prevede interdicţia generală a discriminării ("nimeni nu poate fi discriminat de o autoritate publică, cu nici o motivaţie"). În 2008, Curtea Constituţională a decis că legea de înfiinţare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii încalcă prevederile legii fundamentale şi "instituia premisele unei răspunderi morale şi juridice colective".
Înfiinţat în 1999, CNSAS trebuia, printre altele, să decidă cine au fost "securiştii răi", care prin activitatea lor au lezat drepturilor şi libertăţile fundamentale ale omului (dreptul la viaţă, la libertate şi siguranţă, la un proces echitabil, nici o pedeapsă fără lege, la respectarea vieţii private şi de familie, libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, libertatea de exprimare, libertatea de întrunire şi de asociere). CNSAS a identificat puţin peste o sută de asemenea cazuri, iar numele ofiţerilor în cauză a fost publicat în Monitorul Oficial. Parte dintre cei aflaţi pe listele publicate de CNSAS s-au aflat în sală cu ocazia lansării "Vitraliilor".