Ultima bătălie din războiul pe șefia Parchetelor

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus rejudecarea procesului prin care Asociaţia Magistraţilor din România a cerut, încă din august 2013, anularea hotărârii CSM, prin care Daniel Morar a fost detaşat în funcţia de prim-adjunct al Parchetului General, în perioada în care numirile pentru şefia parchetelor, propuse de Mona Pivniceru, fuseseră respinse de conducerea CSM şi de Traian Băsescu. Iniţial, cererea AMR a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti în noiembrie 2013, însă Înalta Curte a decis definitiv ca această cauză să fie rejudecată.

Asociaţia Magistraţilor din România a atacat în instanţă, în august 2013, hotărârea Secţiei pentru Procurori a CSM prin care Daniel Morar, fostul şef al DNA a fost detaşat în funcţia de adjunct al procurorului general al României. Artificiul detaşării pe acelaşi post a fost găsit ca o soluţie “miraculoasă” a menţinerii lui Daniel Morar la conducerea Parchetului General într-o perioadă în care între fostul preşedinte Traian Băsescu şi primul ministru Victor Ponta exista un război deschis legat de numirile în funcţii de conducere la Parchetul General, DIICOT şi DNA. În 2012, propunerile fostului ministru al justiţiei, Mona Pivniceru, pentru şefia parchetelor au fost avizate negativ de CSM şi respinse de Traian Băsescu. Pentru funcţia de procuror general fusese nominalizat şi atunci Tiberiu Niţu.

Delegarea expirase şi nu mai putea fi prelungită

În 2 octombrie 2012, funcţia de procuror general al României fusese vacantată, iar Cosiliul Superior al Magistraturii a decis delegarea, pe o perioadă de şase luni, a fostului şef al DNA, Daniel Morar, în funcţia de prim-adjunct al PÎCCJ, poziţie din care să conducă, de facto, Parchetul General. În 2 aprilie 2013, această delegare a expirat, iar, potrivit legii, nu mai putea fi prelungită. La nivel politic, Traian Băsescu îşi exprimase în câteva rânduri dorinţa ca Daniel Morar să devină procuror general al României, iar Laura Kovesi să preia de la acesta şefia DNA. Întrucât niciuna dintre persoanele agreate de fostul preşedinte la vremea respectivă nu se afla pe lista de propuneri a Guvernului, Băsescu a decis să-l numească, începând cu luna iunie, pe Morar în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale.

Chiar şi aşa, la data de 25 martie 2013, Secţia pentru Procurori a CSM, prin preşedintele Oana Schmidt Hăineală, hotărăşte detaşarea lui Daniel Morar în funcţia de prim-adjunct al procurorului general, cu toate că delegarea sa în acest post expirase din punct de vedere legal şi, tot legal, nu mai putea fi prelungită.

În aceste condiţii, Asociaţia Magistraţilor din România a atacat, la Secţia Contencios Administrativ Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, hotărârea CSM, cerând anularea actului administrativ în cauză. Curtea de Apel a soluţionat cererea abia în 22 noiembrie 2013, când, deja, Daniel Morar fusese “uns” judecător la Curtea Comstituţională, respingând solicitarea AMR ca fiind lipsită de interes. Asociaţia Magistraţilor a atacat cu recurs această soluţie.

Recursul, soluţionat după doi ani

Dosarul de recurs s-a constituit la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie abia la data de 8 ianuarie 2014 iar procesul efectiv a început să se judece în octombrie 2014. În şedinţa publică din data de 12 mai 2015, magistraţii instanţei supreme au admis, de principiu, recursul Asociaţiei Magistraţilor din România şi au stabilit un prim termen de judecată data de 6 octombrie 2015, deşi trecuseră mai bine de doi ani de când AMR a atacat detaşarea lui Morar la Parchetul General. Şedinţa din 6 octombrie a fost amânată pentru marţi, 20 octombrie 2015, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea AMR, a casat sentinţa Curţii de Apel Bucureşti şi a trimis cauza spre rejudecare, la aceeaşi instanţă. Decizia ÎCCJ este definitivă.
 

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca