Vizitaţi lumea de acum 6000 de ani!

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) organizează vineri, 16 august 2013, Ziua Porţilor Deschise, Ediţia a XI-a, de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu, comuna Mânăstirea, judeţul Călăraşi.
Pasionaţii de istorie pot vizita şantierul arheologic începând cu orele 10:30. Aici pot admira unele dintre cele mai interesante descoperiri din campania de anul acesta.
“Cercetările de pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu se desfăşoară în cadrul proiectului Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos al cărui obiectiv principal este cunoaşterea societăţii umane din sudul României, între mileniile VI-IV î.Chr”, tranmsite MNIR.

Tot cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală, Ediţia a IV-a, desfăşurat în perioada 2 iulie – 14 august 2013. Iniţial, în intervalul 2010-2011, acest proiect a avut drept scop reconstituirea unei locuinţe preistorice aparţinând culturii Gumelniţa (a doua jumătate a mileniului V î.Chr.) şi urmărirea în timp a modului de degradare a acesteia. În 2012, interesul specialiştilor s-a îndreptat spre o mai bună înţelegere a modului de viaţă preistoric, specific civilizaţiei Gumelniţa. Astfel, istoricii s-au apucat să prelucreze lemn, os, corn, silex, piatră, lut, piele etc. şi au obţinut unelte, arme, piese de podoabă, accesorii vestimentare.

Pentru acestea, au avut un comportament preistoric:  totul s-a realizat  cu tehnici preistorice, fără utilizarea unor instrumente moderne. În anul 2013 s-au continuat aceste activităţi, direcţia de cercetare fiind axată pe producerea de recipiente ceramice, plastică, obiecte de lut, unelte şi podoabe din materii dure animale, precum şi urmărirea modului de degradare şi reparaţia construcţiei experimentale realizate în anul 2010.

Arheologul Cătălin Alexandru Lazăr, de la Muzeul Naţional de Istorie a României ne face o descriere a locului cercetat.  “Situl arheologic Sultana este alcătuit din 3 obiective: aşezarea de tip tell din punctul Sultana-Malu Roşu, aparţinând culturii Gumelniţa (mileniul V î.Chr.), aşezarea deschisă  din punctul Sultana-Gheţărie, aparţinând culturii Boian (mileniul VI î.Chr.) ş i necropola de pe terasa înaltă a lacului Mostiştea, situată între cele două aşezări, utilizată  de comunităţile ambelor culturi. Aşezarea de tip tell de la Sultana, reprezintă un caz special în contextul eneoliticului românesc. A fost primul sit gumelniţean care a făcut obiectul unor cercetări ştiinţifice în anii 20 ai secolului trecut, pentru ca, mai recent, după  1975 aşezarea să fie cercetată  aproape în întregime. Din păcate, rezultatele acestor cercetări au rămas necunoscute. A rămas, în schimb, materialul arheologic care, prin originalitatea şi spectaculozitatea sa, face din Sultana un sit deosebit în cadrul epocii eneolitice. Au fost descoperite numeroase locuinţe, vase ceramice, unelte de silex şi de os/corn, podoabe, topoare de piatră ş i multe alte artefacte interesante. Necropola eneolitică se află  la 150 metri vest de aşezarea de tip tell de la Sultana-Malu Roşu. Până în prezent au fost cercetate 73 de morminte de inhumaţie. Mormintele conţineau indivizi depuşi în poziţie chircită, pe partea stângă sau dreaptă , orientaţi pe direcţii apropiate de est. Inventarul nu este spectaculos şi constă în mărgele din scoici Spondylus sau Dentalium, topoare de piatră, vase ceramice sau lame de silex. Necropola a fost utilizată  atât de către comunităţile gumelniţene, cât şi de cele aparţinând culturii Boian, ceea ce ne demonstrează continuitatea dintre aceste culturii preistorice. Aşezarea deschisă din punctul Sultana-Gheţărie, aparţinând culturii Boian, este cunoscută de mai multă  vreme, dar cercetarea sa exhaustivă a început abia în anul 2012. Au fost descoperite mai multe gropi specifice culturii Boian, fragmente ceramice, oase de animale, piese de silex, obiecte de lut etc.”