Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Marţi, 13 octombrie 2009, este ziua când prima dată în istoria postdecembristă a României Parlamentul şi-a exercitat efectiv controlul asupra Executivului adoptând moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi PSD "11 pentru România" şi trântind Guvernul Boc II. Moţiunea de cenzură a fost adoptată cu 254 de voturi "pentru" şi 176 "împotrivă".
Deşi parlamentarii au defilat prin faţa urnelor cu bilele la vedere, unii au reuşit să păcălească vigilenţa "cerberilor" care monitorizau votul. Aleşii şi-au arătat bilele, dar în urne au băgat altceva, făcând ca patru voturi să fie anulate.
Liberalul Mihai Voicu, membru în comisia de numărare a voturilor, a spus că în urna albă s-au găsit, în locul a patru bile, un cocoloş de pâine, unul de hârtie, o gumă de mestecat şi o bomboană. "Chestiile astea au fost băgate de pedelişti, ca să mai anulăm din voturile favorabile date moţiunii", a explicat Voicu. Oricum, pe liberali i-a amuzat stratagema, pe care şi ei au aplicat-o la o moţiune anterioară. "Şi noi am băgat o aspirină în urna albă la o moţiune mai veche", a mărturisit Voicu.
Comisia de numărare a voturilor a numărat ieri mai întâi bilele negre din urna neagră, care reprezentau voturi favorabile moţiunii, iar rezultatul a fost 258. Pentru ca votul să fie validat, bilele albe din urna albă ar fi trebuit să fie în număr egal cu cele negre din urna neagră, dar patru voturi au fost anulate, astfel că rezultatul validat a fost de 254 de voturi favorabile moţiunii.
CARE SUNT PAŞII CONSTITUŢIONALI
Potrivit prevederilor articolului 10 din Constituţie, "Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate", iar "în această situaţie sunt aplicabile prevederile articolului 103 din Constituţie". Acesta prevede că "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, respectiv 236 de voturi.
Articolul 10 din Constituţie mai prevede că Guvernul al cărui mandat a încetat în urma adoptării de către Parlament a unei moţiuni de cenzură îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. Ca urmare, guvernul interimar nu mai poate adopta proiecte de legi şi ordonanţe.
"AM PIERDUT NUMAI O BĂTĂLIE"
Emil Boc a părăsit biroul Robertei Anastase unde aşteptase rezultatul moţiunii şi a declarat că Guvernul a pierdut numai o bătălie, nu şi războiul. El a susţinut iar că demiterea Guvernului a avut drept scop menţinerea pensiilor speciale.
"Este o onoare pentru un Guvern să cadă încercând să promoveze o lege a pensiilor care elimină privilegiile. Pensiile speciale rămân, dar nu pentru mult timp, pentru că valul reformei a fost pornit. Este ultima zvâcnire a PSD şi PNL pentru a-şi apăra privilegiile", a spus Boc.
El nu a uitat să arunce responsabilitatea pentru instabilitatea politică asupra liderilor PNL şi PSD, Crin Antonescu şi Mircea Geoană. Preşedintele liberal, Crin Antonescu, a interpretat rezultatul votului ca fiind "o victorie a principiilor democratice, o victorie a PNL, care a iniţiat această moţiune, dar mai ales este un câştig pentru România".
Preşedintele fondator al PC, Dan Voiculescu, a apreciat că schimbarea Guvernului Boc este un pas spre normalitate şi către finalul regimului Băsescu. "Votul în favoarea moţiunii corectează o eroare politică pentru care România a plătit foarte scump în ultimele 10 luni şi, în măsura egală, reprezintă un pas important către căderea regimului Băsescu", a spus Voiculescu.
BĂSESCU PROMITE CĂ RESPECTĂ CONSTITUŢIA
La o oră după votul din Parlament, preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie de presă.
El a chemat aseară partidele parlamentare la Cotroceni pentru consultări în vederea desemnării unui nou premier, anunţând totodată că România are începând de ieri un Guvern interimar. Şeful statului a declarat că modul cum a căzut Guvernul este democratic, şi că îi mulţumeşte lui Emil Boc pentru curajul şi efortul de care a dat dovadă în timpul mandatului.
Băsescu a aruncat voalat vina pentru situaţia actuală asupra PSD, arătând că demisia celor opt miniştri social-democraţi a dat semnalul că lupta politică se mută de la interesul naţional, în favoarea câştigării unor poziţii legate de alegerile prezidenţiale. Partidele greşesc profund angajându-se într-o bătălie severă care în nici un caz nu vizează interesul naţional, ci interesele de partid", a spus şeful statului.
Pentru a nu fi confuzii, Băsescu a citat articolele 85 şi 103 din Constituţie, arătând că "nu suntem în situaţia ca un partid să aibă majoritate absolută în Parlament" pentru a putea propune premierul. El a dat asigurări că nu se va abate de la litera şi spiritul legii. "Obiectivul meu este să limităm la maximum perioada de criză politică, dacă acest lucru va fi posibil în relaţile cu partidele parlamentare. Am convingerea că dincolo de declaraţiile sforăitoare, de declaraţiile televizate toţi trebuie să ne adresăm Constituţiei", a conchis Băsescu.
CONSULTĂRI PARALELE
Traian Băsescu i-a aşteptat pe liderii partidelor la Palatul Cotroceni, pentru consultări. Acelaşi lucru l-a făcut şi Mircea Geoană, în biroul său de la Senat, după ce a anunţat că PSD nu se prezintă la discuţii cu Traian Băsescu înainte de a avea negocieri cu PNL şi UDMR.
Surse din conducerea PSD au declarat pentru Jurnalul Naţional că preşedintele PNL Crin Antonescu a acceptat iniţial ideea lui Mircea Geoană, propusă imediat după moţiune, ca nici PSD, nici PNL să nu se prezinte la consultările convocate de Traian Băsescu, dar a revenit şi i-a telefonat liderului PSD anunţându-l că liberalii au decis să meargă totuşi la Cotroceni.
Liberalii au negat însă existenţa unei astfel de înţelegeri. Până la sosirea colegilor de la UDMR, PNL şi de la minorităţi (liderul minorităţilor, Varujan Pambuccian s-a dus de la Cotroceni direct la biroul lui Mircea Geoană), liderii PSD au discutat variantele pe care le aveau la dispoziţie, având în vedere că se contura deja la Cotroceni, ca urmare a propunerilor venite din partea partidelor, un guvern de tehnocraţi condus de un premier independent politic.
Social-democraţii s-au declarat de acord cu această soluţie, însă ar fi dorit să încheie cu PNL şi UDMR o înţelegere fermă, preferabil semnată sub forma unui protocol, privind o guvernare comună după alegerile prezidenţiale. Acest protocol ar fi urmat să fie făcut public după seara alegerilor, astfel încât, indiferent de identitatea viitorului preşedinte, cele trei partide să aibă garanţia că vor guverna.
PROPUNERI LA COTROCENI
La Cotroceni, UDMR, PNL şi deputaţii minorităţilor au vorbit în faţa lui Traian Băsescu şi în faţa presei, despre un guvern de tehnocraţi, condus de primarul Sibiului, Klaus Johannis, al cărui nume părea să fie acceptat de toată lumea ca soluţie pentru investirea noului Guvern.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat după mai puţin de 30 de minute de convorbiri cu Traian Băsescu că i-a transmis preşedintelui că un cabinet cu premier "domnul Boc, cineva din PD-L sau un aşa-zis independent ce funcţionează la Palatul Cotroceni" nu poate trece de votul Parlamentului.
"Multă sănătate tuturor! Să nu uităm că domnul Boc e la timpul trecut în calitate de prim-ministru", a comentat preşedintele PNL informaţia că democrat-liberalii îl susţin în continuare pe Emil Boc pentru funcţia de şef al Guvernului.
"Propunerea noastră este Klaus Johannis, primarul Sibiului. Cred că este posibil ca o majoritate parlamentară să se constituie în sprijinul acestei formule", a anunţat Antonescu, în timpul discuţiilor cu Traian Băsescu, insistând că PNL îşi doreşte un premier independent, inclusiv de palatul Cotroceni. "Nu poate fi independent, pentru că de-aici trebuie să plece nominalizarea", l-a corectat preşedintele.
Preşedintele PNL a mai precizat, la întrebările şefului statului, că miniştrii guvernului condus de primarul Sibiului ar trebui să fie tehnocraţi şi a subliniat că liberalii nu vor să impună nici un nume pentru vreun portofoliu.
întrebat dacă PSD va accepta propunerea PNL pentru susţinerea ca premier a lui Klaus Johannis, Bogdan Niculescu Duvăz a spus că social-democraţii "nu resping nici o variantă dacă este serios susţinută şi clar alcătuită". "Nu e vorba aici numai de un prim-ministru, pentru că un prim-ministru tehnic sau nepolitic trebuie să-şi asume şi un guvern de tehnocraţi, nu mai e cazul unui prim-ministru politic(...) Ceea ce avem ca intenţie este construirea unei majorităţi transparente, clare, care să se ducă şi să-i spună preşedintelui: aceasta este soluţia propusă de noi. Preşedintele va fi obligat să ţină cont dacă există o majoritate transparentă şi clară", a mai precizat Duvăz.
PRIMELE DIVERGENŢE
Dacă pesediştii şi liberalii au părut că nu au divergenţe majore pe tema nominalizatului premier Klaus Johannis, şi nici pe tema alcătuirii unui guvern din tehnocraţi, primele divergenţe au apărut în chestiunea madatului acestui guvern.
Bogdan Niculescu Duvăz a declarat că PSD vrea un guvern cu mandat limitat, până la alegerile prezidenţiale. "Va fi un mandat limitat în timp şi va avea ca obiectiv principal organizarea de alegeri corecte sau care să nu fie suspectate în nici un fel de a fi influenţate din punct de vedere politic de o parte sau de alta", a declarat Duvăz după şedinţa social-democraţilor în biroul preşedintelui Senatului, Mircea Geoană.
În schimb, liderul PNL, Crin Antonescu, a declarat aseară, la Realitatea TV, că un guvern trebuie lăsat să guverneze atâta timp cât performează la guvernare. Cu alte cuvinte, liberalii i-ar da lui Johannis guvernul pe mână şi după alegerile prezidenţiale.
PD-L ÎL VREA TOT PE BOC
Liderii PD-L, adunaţi şi ei în şedinţa Biroului politic la sediul din Modrogan, au stabilit ca să meargă la Cotroceni tot cu Emil Boc drept propunere pentru funcţia de prim-ministru.
Varianta era luată în calcul pentru situaţia în care preşedintele Băsescu ar fi respins propunerea PSD şi PNL privind guvernul de tehnocraţi, şi ar fi optat pentru prelungirea procedurilor de investire a noului Cabinet, pentru ca până la trecerea unui Executiv prin Parlament, actualul Guvern, chiar şi "picat" oficial prin moţiunea de cenzură, ar gestiona treburile statului până la alegeri.
După consultările de la Cotroceni, vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur a declarat că democrat-liberalii îl susţin în continuare pe Emil Boc pentru funcţia de premier, transmiţându-i şefului statului această propunere.
Prim-vicepreşedintele PD-L Adriean Videanu a declarat ulterior la Realitatea TV, că varianta păstrării Guvernului Boc până după alegeri este "o variantă". "Poate fi o soluţie, poate fi un interimat. Din punctul meu de vedere, un interimat cu nouă miniştri interimari este o soluţie absolut nefericită", a spus Adriean Videanu, adăugând că Guvernul Boc II este unul demis şi nu se mai poate completa cu alţi miniştri. El a anunţat totodată că PD-L va începe discuţii şi cu PNL şi cu UDMR şi cu PSD, în ideea de a constitui o majoritate.
JOHANNIS PREMIER, GUVERN TEHNOCRAT CU MANDAT LIMITAT
Între timp, liderul PSD Mircea Geoană a avut consultări cu reprezentanţii PNL, UDMR şi ai minorităţilor naţionale în scopul identificării unei majorităţi transparente pentru susţinerea unui nou Guvern.
El a anunţat aseară că în cadrul consultarilor au convenit că noul Guvern va avea mandat să asigure alegeri libere şi corecte şi să restabilească încrederea într-o bună guvernare. Liderul PSD a mai spus că au mai convenit susţinerea unui premier independent şi a unui guvern format din specialişti, neangajaţi politic, cu mandat limitat, până la alegerea preşedintelui României.
Liderul PSD a anunţat că astăzi va mai avea loc o rundă finală de consultări, la Senat, unde va fi invitat pentru o discuţie clarificatoare şi Klaus Johannis, propus pentru postul de premier. Surse liberale spun că membrii viitorului Guvern vor fi recrutaţi din mediul academic, din mediul universitar sau vor fi specialişti din ministere.
NOUA MAJORITATE
În urma căderii Guvernului Boc, care oricum era minoritar în Parlament, guvernul de tehnocraţi susţinut de cele trei partide ar fi majoritar. PNL, UDMR şi PSD au 87, 31 şi, respectiv, 161 de parlamentari, ceea ce înseamnă un total de 279 deputaţi şi senatori.
În cazul în care UDMR ar trece în tabăra cealaltă, numărul parlamentarilor PSD şi PNL este de 248, suficient pentru a-şi trece prin Parlament guvernul de tehnocraţi, minimum necesar fiind 236 de voturi. Lor li se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale care, tradiţional votează în favoarea Guvernului, deci un total de 266 de voturi. Dacă la parlamentarii celor trei partide se adaugă şi minorităţile, atunci guvernul de tehnocraţi ar avea o susţinere de 297 de voturi. În aceste condiţii, singurul partid de opoziţie este PDL cu 174 de parlamentari.
CUM A ÎNCEPUT ZIUA
Ziua de marţi 13, aleasă pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, nu le-a tăiat aleşilor elanul pentru miştouri, lansate din plin la dezbaterea moţiunii de cenzură, dezbatere care s-a desfăşurat într-o rumoare permanentă, hăhăieli şi strigăte dintr-o parte înspre alta a sălii.
La începutul dezbaterii, 432 de parlamentari şi-au anunţat prezenţa în sală, doar 39 fiind absenţi, un record al şedinţelor comune ale Parlamentului. Capetele de acuzare la adresa Guvernului au fost citite tot de deputatul PNL Eugen Nicolăescu, care a reluat în textul moţiunii "11 împotriva României", semnată de 123 de parlamentari PNL, UDMR şI PSD, acuzaţiile de "incoerenţă" şI "incapacitate" la adresa Guvernului. "Ele au fost demonstrate de lipsa unui program coerent anticriză, lipsa performanţei economice, incapacitatea de a conduce şI a gestiona România, scăderea nivelului de trai", a enumerat Nicolăescu motivele pentru care Executivul ar trebui să părăsească Palatul Victoria. La care a adăugat şI bilanţul guvernării: "peste 700 de mii de şomeri, peste 100 de mii de firme închise, infracţionalitate, trenuri care deraiază zilnic, justiţie paralizată". Nicolăescu a invocat şi motivele politice pentru care Guvernul ar trebui să plece. "Criza politică a atins apogeul în această jumătate a acestui an. Singura dumneavoastră miză este câştigarea alegerilor prezidenţiale", a declamat Nicolescu. "Prin criza politică pe care aţI generat-o aţI pus sub semnul întrebării instituţiile statului. AţI încălcat Constituţia abuzând de procedura asumării răspunderii guvernamentale. AţI promis creşterea pensiilor şi salariilor cu 50%, dar le-aţI îngheţat, aţI promis că nu umblaţI la taxe şI impozite dar aţI introdus impozitul forfetar şI mulţI români au ajuns şomeri. AţI numit şI aţI pus la treabă clientela politică. Toate astea pentru ca Traian Băsescu să obţină un nou mandat", a completat Nicolescu lista capetelor de acuzare. Premierul Emil Boc n-a scăpat nici acum de ironia formulei "Hop Ţop Boc", repetată de Nicolăescu. "Primul ministru a oferit pe tavă preşedintelui guvernul pe care îl conduce. Are nevoie preşedintele de referendum, Hop Ţop Boc dă ordonanţă de urgenţă. Are nevoie preşedintele de comasarea secţiilor de votare pentru alegeri şI referendum, Hop Ţop Boc dă ordonanţă. Are nevoie preşedintele de un ministru de Interne care să-I organizeze alegerile, Hop Ţop Boc face o remaniere. Are nevoie preşedintele de toţI prefecţii, guvernul declanşează un adevărat jihad la adresa prefecţilor PSD.Acest guvern se legitimează doar în faţa preşedintelui, şI nu în faţa parlamentului şI a românilor", a conchis Nicolăescu, avertizându-I pe pedelişti că Traian Băsescu se foloseştea cum de ei şI mai târziu se va debarasa de acest guvern ca de un lucru inutil. Autorii moţiunii citite de Nicolăescu i-au reproşat lui Boc şI "mentalitatea de slugă" care îl facă să servească un singur obiectiv: "asigurarea supremaţiei lui Traian Băsescu".
"AţI rămas doar 10 şI cu Emil 11. AţI rămas căt o echipă de fotbal. SunteţI 11 împotriva României. Nu doar că veţI pierde, dar veţI ieşI compromişI de pe teren. E timpul fluierului final", şi-a încheiat Nicolăescu pledoaria, îndemnându-şI colegii să trimită Guvernul Boc într-o vacanţă prelungită, într-un microbuz, pentru că încap în el toţI miniştrii şI şi-au asigurat oricum banii de benzină.
EMIL BOC, DISPĂRUT SUB TRIBUNĂ
Discursul premierului Emil Boc, o replică dată iniţiatorilor de cenzură, a fost permanent bruiat de remarcile unor pesedişti sau liberali porniţi să facă atmosferă în sală, remarci strigate de peste bănci fie în direcţia premierului, fie în direcţia colegilor pedelişti. Timp de mai bine de jumătate de oră, Boc a acuzat noua majoritate PSD+ PNL că luptă de fapt pentru menţinerea pensiilor "nesimţite" ale parlamentarilor. De altfel discursul pro pensii şi contra PSD şi PNL al premierului a fost taxat ceva mai târziu de fostul premier Tăriceanu care i-a cerut lui Boc să se treazească, căci subiectul discuţiilor este cu totul altul. De la tribună, Boc a fluturat către sală un sondaj ale cărui concluzii citate de premier ar spune că 81% din români doresc recalcularea pensiilor pe baza principiului contributivităţii. "Sunteţi împotriva a 81% din cetăţenii ţării", a clamat Boc arătând acuzator către pesedişti şi penelişti. Şi după ce noua majoritate a fost arătată drept vinovată a probabilului eşec al legii pensiilor, premierul Boc a trecut la prezentarea realizărilor Guvernului pe care îl conduce. Rând pe rând, Boc a subliniat reuşita menţinerii TVA-ului, a vorbit despre kilometrii de autostradă gata a fi inauguraţi, despre succesul programului "Prima Casă" sau despre majorarea pensiilor. Momentul prezentării de la tribună a reuşitelor Executivului a cuprins şi un momet uşor hilar, premierului căzându-I sub tribună una din jumătăţile de coli pe care se înşirau realizările celor nouă luni de guvernare. Pentru cîteva secunde, Boc a dispărut sub tribună, în încercarea de a-şi recupera hârtiile. Redevenit vizibil după capturarea hărtiilor fugite sub tribună, premierul le-a cerut parlamentarilor prezenţi să voteze nu cum le cer şefii lor de partid, ci în interesul românilor care au optat pentru o lege echitabilă a pensiilor. În discursul premierului nu s-a auzit însă nici măcar o singură trimitere la UDMR, deşi Uniunea nu numai că a semnat moţiunea de cenzură, dar a şi anunţat că va vota în favoarea ei. De altfel prezidenţiabilul UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut de la tribună că formaţiunea sa consideră că o garanţie a unor alegeri corecte este fie un executiv cu puteri limitate, fie un executiv care să nu se mai afle sub influenţa preşedintelui Băsescu. Din acest motiv, a spus Hunor, dar şi pentru că Executivul a încălcat principiul separaţiei puterilor în stat prin ordonanţa privind referendumul sau avalanşa de asumări, UDMR a decisa să voteze în favoarea moţiunii. O poziţie aparte a adoptat grupul minorităţilor naţionale, care a decis să rămână în sală la momentul votului, dar să nu voteze.
GEOANĂ ŞI BORSETA DOAMNEI UDREA
Pedeliştii nu şi-au trimis personajele importante la microfon ca să dea replica autorilor moţiunii, astfel că anonimii lor vorbitori n-au reuşit decât să facă sala să murmure permanent. Pesediştii se strânseseră în jurul lui Viorel Hrebeciuc, liberalul Mihai Voicu migra de la colega de partid şi fosta sa iubită, Alina Gorghiu, la alte colege parlamentar - şi înapoi, miniştrii se plimbau din sala de şedinţă până pe hol şi înapoi, iar apariţia roşcatei liberale Cristina Pocora a stârnit mai mult interes decât oratorul de la tribună. "Eşti bun, mă", l-a încurajat la final un coleg pesedist pe unul dintre vorbitorii pedelişti care n-a reuşit să ţină în sală mai mult de jumătate din auditoriu. Pedeliştii au fost însă extreme de vocali când şi-a anunţat discursul preşedintele PSD, Mircea Geoană.
"Ooooooo", l-au întâmpinat ei pe adversarul politic, coborât de la prezidiu la tribuna vorbitorilor. "Avem în faţă o decizie extem de simplă. Nu există democraţie europeană în care un guvern care a pierdut jumătate din membrii săi să aibă tupeul să pretendă că nu s-a întâmplat nimic. Jumătate din Guvern nu mai este prezent aici, dar Guvernul nu vine imediat să-şI caute susţinerea în Parlament. Decizia de azi e o decizie de revenire la normalitatea statului de drept în republica România", şi-a început Geoană discursul. "Punctul cel mai dificil din negocierea pentru programul de guvernare, acceptat cel mai greu de către PSD, a fost păstrarea punctului de pensie de 40%. Proiectul lui Emil Boc este renunţarea la punctul de pensie de 40% şi scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor", a încercat Geoană să contracareze teza lui Emil Boc privind beneficiile noii legi privind sistemul de pensii. Geoană a mai susţinut şI că PSD a salvat şI 300 de mii de bugetari de la concediere, refuzând să accepte introducerea în acordul cu FMI obligaţia ca sistemul bugetar să fie redus cu 20%.
Liderul PSD a avut însă o nedumerire: de unde au ieşit fondurile fluturate de premier imediat după ce PSD a plecat din guvern? "Din borseta dnei Udrea au apărut sute de mii de euro", şi-a răspuns el singur. "Intenţia guvernului este de a arunca cu bani pe ultima sută de metri înainte de alegeri, apoi să crească taxele", a mai acuzat Geoană. Singurele aplauze au fost smulse de la pedelişti de Geoană atunci când a răspuns că nici unul dintre politicienii care s-au perindat la putere nu a fost uşă de biserică, dar.. a continuat el... niciodată de la sovietici încoace nu au mai fost mătrăşiţi sute de funcţionari publici în 12 ore, aşa cum a făcut jumătatea de guvern Boc rămasă la putere. "Guvernul acesta este nelegitim, incompetent în zona economică şi pus pe furat", a încheiat Geoană provocând un val de onomatopee în băncile pedeliste.
ANTONESCU ŞI CHINTESENŢA VICIILOR ROMÂNEŞTI
După Geoană, un alt prezidenţiabil i-a urmat la tribună: liderul PNL Crin Antonescu. Acesta a precizat că moţiunea nu are nici o legătură cu Legea pensiilor, aşa cum a încercat Boc să demonstreze, întrucât ea a fost anunţată înainte ca premierul să apuce să iniţieze "o lege cu care crede că va intra în istorie". "Dacă Guvernul va cădea, misiunea noastră este să nu ne mulţumim cu asta şi să înţelegem că acest guvern este chintesenţa viciilor politicii româneşti", a declarat Antonescu, făcând şi lista viciilor: demagogia, ipocrizia, populismul şi incompetenţa.
"Poate spui ceva azi!", s-a auzit din băncile pedeliştilor, insensibili la lista lui Antonescu. Preşedintele liberal a trecut însă la problema acută a acestor zile: cumpărarea de parlamentari ai opoziţiei. "Dumneavoastră nu spuneţi că privilegiile parlamentarilor încep cu posibilitatea de fi cumpăraţi. Graniţa culorii politice a fost trecută de unii şi alţii de-a lungul anilor, dar nimeni nu şi-a făcut politică oficială din cumpărarea de parlamentari. Poate până la sfârşitul acestui târg de toamnă veţi mai cumpăra câţiva", a acuzat Antonescu, adăugând că acest guvern este cel mai lipsit de onoare de până acum.
"Acest guvern cade, dar România are nevoie de un nou început, un nou prim-ministru, un nou guvern şI din iarnă un nou preşedinte. Să nu lăsăm pe iarnă ce putem face azi. Să începem de azi să facem lucrurile pe care le ştiţi. Să înlăturăm un guvern care a consumat ultimele resurse de demagogie, populism , ipocrizie şi incompetentţă. Bocii răsar, Boc nu e singur, Boc e produsul celor 20 de ani de politică. Putem să dăm şansa societăţii româneşti să trăiască, să nu mai fie izolată, să nu mai piardă şansa comisarului european", a conchis Antonescu.
Imaginea construită de Antonescu pentru premierul Boc a fost completată mai târziu de Varujan Vosganian. Vorbind despre premierul care taie toate sporurile şi privilegiile, Vosganian şi l-a închipuit pe Boc cu tichia în cap, cu satârul în mână şI cu "Land of Choice" înscris pe piept.
LUPTA PDL PE CORIDOARE
Zâmbete forţate, şi astea lăţite numai la apariţia camerelor de televiziune, declaraţii la fel de forţate despre un succes dorit cu disperare dar temut a arăta a ghinion şi o senzaţie puternică că se pregătesc de înmormântarea propriilor portofolii. Cam asta a reieşit din atitudinea puţinilor miniştrii PDL care au avut curajul să înfrunte, în timpul dezbaterilor din plen, curiozitatea coridoarelor pline de jurnalişti.
Primele şi cele mai optimiste declaraţii au venit chiar din partea premierului Emil Boc, grăbit, câteva minute mai tîrziu decât ora stabilită, să intre în sala de şedinţă. "Arăt eu a om pesimist? De ce să am emoţii?", s-a autoîmbărbătat Emil Boc în drum spre ceea ce se anunţa a fi propria-i execuţie. Şi apoi a făcut un scurt preview a ceea ce urma să fie tema dominantă a discursului său : "Atâta vreme cât Guvernul pe care îl reprezint face ceea ce trebuie, nu am nici de ce să am emoţii şi nu am de ce să fiu nici timorat, pentru că legea pensiilor pe care am promovat-o este o chestiune de bun-simţ în primul rând în interesul românilor, pentru care merită să-ţi pui mandatul la bătaie. Aşa că nu am niciun fel de emoţie", a susţinut Boc. Cît despre superstiţia zilei de 13, Boc a dat din umeri : "Asta-I viaţa!". Misiunea de a transmite mesaje voit optimiste privind şansele moţiunii dar şi de a arunca vina declanşării unei crize pe umerii noii majorităţi PSD +PNL a fost preluată apoi de Elena Udrea. Dublul ministru, cu o stare galbenă de spirit, asortată la fix cu ţinuta din cap până-n picioare la fel de galben lămâios, a lansat pe coridoare teoria responsabilităţii acelor "zeci de parlamentari" cu care pedeliştii au discutat şi care "s-au arătat împotriva acestei moţiuni, împotriva deciziilor care s-au luat în partidele lor". "'Cred că mulţi parlamentari din partidele care susţin moţiunea se vor mai gândi dacă să voteze sau nu. Sigur, este o presiune uriaşă, înţeleg că la PSD fiecare supraveghează pe cineva ca să se asigure că se votează această moţiune. Rămâne de văzut dacă vor avea aceeaşi atitudine şi aceeaşi opinie despre această moţiune şi în momentul votului", şi'-a exprimat galbenele îndoieli galbena Udrea. Ceva mai tărziu şi-a iţit mustaţa pe coridoare şi finanţistul Pogea, dar numai pentru a prezenta teoria necesităţii păstrării guvernului, căci un alt executiv nu ar avea timp, până la alegeri, să înţeleagă cum funcţionează lucrurile. Un ministru grăbit, pentru care problema principală o reprezentau grevele s-a arătat a fi ministrul Videanu. "Nu am nicio grijă. Moţiunea nu trece. Eu am altele pe cap, grevele...", s-a lamentat Videanu în fugă către un lift. În funcţie de rezultatul votului din plen, liftul putea să -l ducă tot la Palatul Victoria. (A Nine)
PARLAMENTUL, URECHIAT LA EL ÎN CASĂ
în cuvântul de final, de dinaintea votului, premierul Emil Boc i-a acuzat pe reprezentanţii PSD şi PNL din Parlament că au format un nou "322", făcând referire la numărul de parlamentari care au votat, în 2007, suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, şi le-a reproşat că nu au avizat referendumul pentru un Legislativ unicameral
El i-a atenţionat pe membrii PSD şi PNL că nu au învăţat nimic din lecţia primită în 2007, şi anume că vor fi pedepsiţi prin vot dacă susţin lucruri contrare interesului naţional."Aţi mai făcut o dată un 322, fără să învăţaţi lecţia, şi anume că susţinerea unor lucruri contrare cetăţenilor duce la eşec. Aveţi memorie scurtă şi nu aţi învăţat nimic", le-a spus Boc parlamentarilor. Premierul i-a întrebat pe membrii PSD şi PNL de ce nu au avizat referendumul propus de şeful statului pentru un Parlament unicameral, care să conducă la reducerea numărului de parlamentari. "Acesta este adevărul, suntem şi sunteţi prea mulţi. De ce refuzaţi să avizaţi referendumul ?", a întrebat Boc, arătând că actuala structură, bicamerală, a Parlamentului este ineficientă. El a cerut parlamentarilor PSD şi PNL să voteze în cazul moţiunii de cenzură împotriva Guvernului conform propriei conştiinţe şi nu indicaţiilor primite din partea conducerii celor două partide, arătând totodată că un vot împotriva moţiunii nu îi va aduce lui personal niciun "favor", deoarece funcţia de prim-ministru este "o meserie grea".
BOC, COMUNISTU' DE LA FĂCLIA"
Liberalii au adus în plen un text scris de Emil Boc în 1987 în ziarul clujean "Făclia", text pe care l-a citit deputatul Ciprian Dobre. "Hotărârea de a participa direct la devenirea comunistă a patriei", suna titlul articolului lui Boc, pe care l-a citit deputatul liberal. "Acum, când întregul popor se pregăteşte să întâmpine prin fapte de muncă marele eveniment din viaţa partidului, unitatea tuturor cetăţenilor ţării reliefează înalta răspundere ce ne revine fiecăruia în parte faţă de destinul nostru revoluţionar. În acest climat de profundă angajare şi răspundere, nu vom precupeţi niciun efort pentru a ne putea onora cu cinste de nobilele misiuni ce ne revin, pentru a întâmpina Conferinţa Naţională a Partidului cu bogate şi frumoase rezultate, alături de angajamentul solemn al participării noastre. Latura politico-ideologică are menirea să creeze în rândul studenţilor atmosfera înţelegerii profunde a dimensiunii politicii partidului şi a statului nostru", a declamat Dobre. "Constat că viziunea şi gândirea dumneavoastră nu s-au schimbat, v-aţi păstrat acelaşi climat de profundă angajare şi răspundere. PCR a devenit PDL iar conducătorul suprem nu mai este Ceauşescu, ci Băsescu", a concluzionat Dobre.
Citește pe Antena3.ro
