Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aseară la miezul nopţii a început oficial campania electorală pentru alegerile din 11 decembrie. Peste fix o lună, românii vor fi chemaţi la urne pentru a alege componenţa viitorului Parlament al cărui mandat se va încheia, dacă nu vor exista evenimente neprevăzute, în decembrie 2020. Odată cu revenirea la votul pe liste, noul Legislativ va număra cu 122 de aleşi mai puţin decât Parlamentul ales în 2012.
Pentru alegerile din 11 decembrie au rămăs în competiţia electorală 11 partide, 16 organizaţii ale minorităţilor naţionale şi 44 de candidaţi independenţi. Parlamentul pe care-l vom alege peste o lună va număra 308 deputaţi, cărora li se vor adăuga 18 deputaţi ai minorităţilor şi 134 de senatori. Potrivit legii, românii care trăiesc în diaspora (n.red – peste 3 milioane, potrivit estimărilor neoficiale) vor fi reprezentaţi de doar patru deputaţi şi doi senatori. În total, vor fi 466 de parlamentari, faţă de 588, câţi au fost aleşi în 2012 prin vot uninominal cu distribuţie proporţională. Noua legislaţie electorală prevede că norma de reprezentare este de un deputat la 73.000 locuitori şi un senator la 168.000 locuitori, iar pragul pentru accesul în Parlament este de 5 procente pentru fiecare partid, plus 3% pentru fiecare partid intrat într-o alianţă.
Diferenţa esenţială faţă de scrutinul de acum patru ani este că la actualele alegeri vom vota liste de partid. Asta înseamnă că românii vor vota mai mulţi candidaţi înscrişi pe o listă alcătuită la centru de partidele politice. Dezavantajul major al acestui tip de scrutin este acela că alegătorul nu are nicio putere asupra candidaţilor propuşi de partide: nu poate opera schimbări sau permutări în ordinea candidaţilor, listele reprezentând apanajul exclusiv al liderilor politici. Aşa se face că printre candidaţii propuşi de majoritatea partidelor figurează persoane condamnate (definitiv sau în primă instanţă; cu executare sau suspendare), trimise în judecată, aflate sub control judiciar sau urmărite penal în diferite dosare de corupţie. Astfel, senatorii şi deputaţii vor fi aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, ceea ce înseamnă că pentru fiecare listă “se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă".
Fără bannere pe bulevarde
În total, 6500 de candidaţi se vor lupta pentru cele 466 de locuri puse la bătaie în viitorul Parlament. Din cele 11 partide care vor cere votul românilor, cinci participă pentru prima dată la un scrutin pentru alegerea Parlamentului. Este vorba despre Uniunea Salavaţi România, Partidul Mişcarea Populară, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor, Partidul România Unită şi Alianţa Noastră România. Începând de la miezul nopţii, afișele care au împânzit străzile şi marile bulevarde înainte de campanie trebuie înlăturate. Potrivit legii, în perioada de pre-campanie, acestea nu sunt considerate afișe electorale, ci doar forme de publicitate generală.
Campania electorală debutează cu aceleaşi reguli strice ca şi la alegerile locale privind afişajul electoral. Este interzisă folosirea de corturi sau bannere mari pe stâlpi, singurele materiale de propagandă acceptate fiind afişele electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm pe 350 mm, care nu pot folosi culorile drapelului naţional şi trebuie amplasate în locuri special amenajate pentru afişaj electoral. Astfel, începând de la ora 24, formatul materialelor de propagandă sau locul în care acestea vor fi amplasate trebuie să respecte normele prevăzute de lege. Campania electorală se încheie sâmbătă, 10 decembrie, la ora 7.
466 de aleşi vor intra în noul Parlament, cu 122 mai puţini decât număra în decembrie 2012 actualul Legislativ
