Băsescu, la bilanţul Apărării: Prea mulţi generali!

Prezent ieri la şedinţa de bilanţ al activităţii pe anul trecut a Ministerului Apărării (MAp), şeful statului, Traian Băsescu, i-a cerut ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu, să aplice imediat hotărîrea CSAT privind reforma numerică şi pe grade a armatei.

Prezent ieri la şedinţa de bilanţ al activităţii pe anul trecut a Ministerului Apărării (MAp), şeful statului, Traian Băsescu, i-a cerut ministrului Apărării, Teodor Meleşcanu, să aplice imediat hotărîrea CSAT privind reforma numerică şi pe grade a armatei.

Preşedintele a declarat că dacă la nivelul gradelor mici există un oarecare deficit, la nivelul gradelor mari se înregistrează un excedent în raport cu structura pe care o are Armata Română. "Nu sînt dispus să tolerez discutarea pe la colţuri a hotărîrilor CSAT sau nu sînt dispus să tolerez întîrzieri în aplicarea acestor hotărîri", a avertizat şeful statului. Hotărîrea la care s-a referit Traian Băsescu vizează o reducere a numărului de grade de generali, astfel încît să se ajungă la un singur general cu patru stele în Armată care să fie şeful SMG.


SALARII DECENTE. Băsescu a mai arătat că, în loc de solicitări periodice de măriri de salarii şi pensii, ar prefera să primească un proiect de lege care să se refere la decenţă. "Ar fi prima măsură de decenţă în aceste ultime luni pentru militarii români care se duc în teatrele de operaţiuni din afara graniţelor pentru a strînge venituri pentru a-şi cumpăra o casă", a spus Băsescu.

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, s-a referit în discursul său la locuinţele care se construiesc pentru militari într-o zonă de lîngă Bucureşti. Cînd şi-a ţinut speech-ul, preşedintele Băsescu l-a întrebat pe Meleşcanu dacă aceste locuinţe sunt destinate militarilor români care urmează să se întoarcă din teatrele de operaţiuni. Ministrul Apărării s-a uitat la premierul Călin Popescu Tăriceanu, lîngă care stătea, după care şi-a întors privirea către şeful statului şi i-a răspuns acestuia că respectivele locuinţe nu au acea destinaţie. "Nu? Surprinzător!", a răspuns Băsescu. Iar cei prezenţi în sală au izbucnit în rîs.


STRATEGIA DE APĂRARE. Şeful statului a precizat că evoluţiile către NATO ale ţărilor din vecinătatea României vor necesita, "în timp, probabil", o revizuire atît a politicii externe, cît şi a Strategiei naţionale de apărare. El a menţionat că Albania şi Croaţia au primit la Summit-ul NATO de la Bucureşti invitaţia de a intra în Alianţă, în timp ce Macedonia poate primi invitaţia în orice moment după ce îşi va fi rezolvat "contenciosul de nume" cu Grecia. "Nu comentez responsabilităţile celor care nu au rezolvat o problemă bilaterală înainte de summit, ratînd invitarea Macedoniei", a spus Băsescu, în acest context, fără a face alte precizări. "În timp, probabil, realitatea evoluţiilor către NATO din jurul frontierelor noastre va necesita o revizuire atît a politicii externe, cît şi a Strategiei naţionale de apărare. Dar în timp, pe măsură ce realităţile politice devin realităţi în teren, şi nu cu anticipaţie, ceea ce ne-ar crea disconfortul de a avea suspiciuni legate de eventuale lacune în Strategia de securitate", a adăugat Băsescu.

Şeful statului i-a cerut ministrului Apărării să discute cu guvernele afgan şi irakian pentru transferal exedentului de tehnică de luptă către "armate care acum se formează", cerînd totodată accelerarea procesului de distrugere a muniţiei şi substanţelor expirate.


PENTRU 20 DE ANI. Efectele reuniunii NATO de la Bucureşti "vizează lumea în următorii 20 de ani", spre deosebire de cele ale Summit-ului Alianţei din 2006, de la Riga, a spus preşedintele Traian Băsescu. "Vă mărturisesc, fără a încerca să exagerez, că, spre deosebire de summit-ul de la Riga, efectele acestui summit vizează lumea în următorii 20 de ani", a spus Băsescu.

El s-a referit la faptul că NATO a abordat în documentul final problema riscurilor asimetrice din zona Mării Negre, printre care a enumerat traficul de arme, de droguri şi de persoane, menţionînd că acestea furnizează fonduri pentru terorism, fenomen care afectează în mod egal ţările din Alianţă şi state din afara ei, precum Federaţia Rusă. Potrivit acestuia, NATO nu mai trebuie privită ca o structură strict militară, iar armatele statelor din Alianţă trebuie să facă faţă provocărilor de securitate specifice secolului XXI.

DESPRE RĂZBOIUL RECE. În încheierea discursului rostit la şedinţa de bilanţ pe 2007 a Ministerului Apărării, Băsescu a ţinut să facă precizări, "în calitate de comandant al Armatei", referitoare la "dezvoltări care sunt specifice Războiului rece". Preşedintele a spus că statele NATO şi Federaţia Rusă au făcut obiectul unor activităţi teroriste, precizînd că acestea "vor fi şi în continuare în situaţia de a fi ţinta sau de a suporta efectul riscurilor asimetrice". Băsescu a spus că statele NATO şi Rusia sînt în mod egal victime ale traficului de droguri, persoane şi armament şi că de aceea este necesară o abordare de parteneriat. "Orice abordare care împinge către crearea unor zone de influenţă în spaţiul statelor democratice nu poate să fie decît respinsă de noi", a spus Băsescu. "Trebuie să recunoaştem că şi de o parte, şi de alta au existat declaraţii neinspirate, uneori ostile. Realitatea este că toată regiunea, în mod egal statele NATO şi statele nemembre NATO, inclusiv Federaţia Rusă, au în momentul de faţă acelaşi tip de ameninţări", a spus Băsescu, referindu-se la problema riscurilor asimetrice. "Drogurile sunt un risc mai mare decît cel al unui război local. Ele (drogurile ­ n.r.) distrug fibra unei naţiuni, creează bani pentru terorişti, pentru acţiuni ilegale", a spus Băsescu.

Preşedintele a criticat şi situaţia privind programul de achiziţii: "Nu mai putem tolera de la an la an raportările aproape nevinovate, cu zîmbetul pe buze, şi care arată şi un oarecare nivel de dezinteres faţă de faptul că nu ne-am realizat programele de achiziţii". Traian Băsescu a cerut ministerului şi Statului Major General să depună eforturi pentru achiziţia de tehnică nouă, nerealizarea programului fiind "un element îngrijorător pentru Armată". El a spus că responsabilitatea aparţine ministerului care realizează documentaţia şi decide asupra achiziţiilor.


PREMIERUL CERE URGENTARE. În discursul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu a cerut Ministerului Apărării să accelereze procedurile de achiziţie a echipamentelor pentru dotarea armatei, arătînd că Guvernul va aproba în regim de urgenţă hotărîrile care reglementează operaţiunea, după emiterea avizelor. "Deşi există un document cadru intitulat «Concepţia de înzestrarea a Armatei Romîniei în perioada 2006-2025», încă nu au fost declanşate procedurile de lansare a programelor strategice de înzestrare. Ştiu că etapele de realizare prevăzute de legislaţie sunt complicate, dar vă solicit accelerarea procedurilor. În ceea ce mă priveşte, nu pot decît să mă angajez că, imediat ce se vor obţine toate avizele necesare, Guvernul va aproba în regim de urgenţă hotărîrile necesare pentru declanşarea procedurilor de achiziţie la cele şase programe strategice", a spus Tăriceanu. Au fost totuşi finalizate licitaţiile pentru dotarea armatei cu 31 de transportoare de luptă blindate fabricate în Elveţia şi cu 60 de autoturisme de teren blindate şi neblindate produse în Spania, echipamente necuprinse în cele şase programe strategice şi care trebuie folosite de trupele din teatrele de operaţii, înlocuind tehnica de luptă depăşită, a arătat premierul.


AVIONUL MULTIROL. Tăriceanu a atenţionat că trebuie achiziţionate acele echipamente necesare pentru înzestrarea armatei care să nu oblige ulterior Executivul la corecţii bugetare majore. "Unul dintre cele şase programe strategice este înzestrarea cu avioane multirol. Acest program presupune mobilizarea unor resurse pe termen lung din bugetul naţional, investiţia în avionul multirol se face pe termen de pînă la 35 de ani, iar decizia privind alegerea unui anume tip de avion are o miză extrem de mare. România nu îşi poate permite să facă o alegere nepotrivită care să necesite ulterior alte corecţii bugetare majore. Ca prim-ministru mă interesează nu doar o simplă achiziţie de avioane, ci şi beneficiile pe care industria românească de apărare şi economia le pot obţine dintr-un astfel de proces de înzestrare", a spus Tăriceanu. Şeful Executivului a arătat că există semne de întrebare cu privire la numărul de avioane multirol care trebuie achiziţionate şi a apreciat că România trebuie să aibă în flota aeriană un număr de aparate care să corespundă necesităţilor de apărare, dar şi statutului de membru NATO. Ţara noastră intenţionează să achiziţioneze 48 de avioane multirol, în urma unei competiţii între cinci companii producătoare, urmînd să fie selectată, potrivit lui Teodor Meleşcanu, firma care asigură cele mai performante avioane la cele mai mici costuri. Avioanele multirol ar urma să intre în serviciu cel mai tîrziu în anul 2011 şi vor fi compatibile cu standardele NATO.


DECLARAŢII DESPRE BUGET. La finalul discursului, Băsescu le-a spus participanţilor la şedinţa de bilanţ al Ministerului Apărării că ştie tot ceea ce nu se realizează ca urmare a problemelor legate de buget. "Şi nu este în regulă, problema trebuie rezolvată. Nimeni nu are dreptul să se joace de-a securitatea naţională", a adăugat el. Aluzia a fost făcută la faptul că bugetul apărării a fost redus. Chestiunea bugetului n-a fost omisă nici de premier. "Deşi bugetul armatei a suferit în acest an o rectificare negativă, vă asigur că aceasta nu a fost uitată. Avem în atenţie ca următoarea rectificare să fie una pozitivă în ceea ce priveşte bugetul armatei", a spus şeful Guvernului. Tăriceanu a arătat că peste 60% din bugetul ministerului este destinat cheltuielilor de personal şi asistenţă socială şi a cerut atît o gestionare mai eficientă a resurselor alocate şi identificarea fondurilor extrabugetare pentru derularea programelor aflate în diferite stadii de desfăşurare, cît şi aplicarea unor măsuri de valorificare a patrimoniului Ministerului Apărării, pentru reducerea presiunii asupra bugetului alocat.

Rugat de un jurnalist să comenteze faptul că Traian Băsescu a spus că misiunea din Irak este una NATO, că armata nu participă la misiuni care au în vedere construirea de şcoli, drumuri, precum şi la dorinţa exprimată de preşedinte de a face general un colonel care a fost rănit în teatrul de operaţiuni, ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a găsit ca explicaţii pentru "neconcordanţele" din discursul prezidenţial faptul că Traian Băsescu a vorbit "în afara discursului scris" şi că "au fost scăpări". Meleşcanu a spus că militarii români participă în Irak în cadrul unei misiuni multinaţionale şi a menţionat buna relaţie a trupelor cu comunitatea locală ca pe un lucru "îndeobşte cunoscut". Meleşcanu a mai subliniat că trupele române participă la construcţia de şcoli şi drumuri. Cît priveşte numirea de generali, ministrul a spus în glumă: "Am făcut un general şi o să mai facem".


AVEM 86 DE GENERALI. Ministrul Meleşcanu a explicat că hotărîrea CSAT privind reducerea gradelor vizează o reducere a numărului de grade de generali, astfel încît să se ajungă la un singur general cu patru stele în Armată care să fie şeful SMG. Măsura ar fi însoţită de o reducere corespunzătoare a gradelor, Meleşcanu adăugînd însă că decizia va fi lipsită de efect direct asupra persoanelor, deoarece cei care ocupă funcţii rămîn pe grad şi funcţiile respective pînă la părăsirea misiunii. Ministrul a explicat că vor exista efecte în sensul unei restrîngeri a posibilităţilor de promovare în carieră. Meleşcanu a mai spus că reducerea funcţiilor vizează crearea unei piramide a personalului, obiectivul fiind ca acest sistem să fie pus în practică şi finalizat pînă la sfîrşitul lui 2008. Potrivit regulilor militare obişnuite există un general la o mie de militari, ideea fiind ca la 90.000 de militari, cît vizează schema ministerului Apărării, să existe 90 de generali. Potrivit lui Meleşcanu, în prezent există 86 de generali, dar nici obiectivul de 90.000 de militari nu a fost încă atins.


OBIECTIVELE MAP PE ANUL 2007. Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat că activitatea pe anul 2007 a vizat următoarele obiective: optimizarea capacităţilor de apărare, consolidarea profilului strategic al României în NATO, participarea la politica europeană de securitate, promovarea stabilităţii în Balcani şi în zona extinsă a Mării Negre, implicarea în lupta antiteroristă şi optimizarea capacităţii instituţionale. În ceea ce priveşte consolidarea profilului României în NATO, ministrul a menţionat că România a participat practic la toată gama de operaţiuni a Alianţei. La sfîrşitul anului trecut, 1.405 de militari români erau detaşaţi în teatre de operaţiuni. Dintre aceştia, 647 se aflau în Afganistan, dintre care 563 în cadrul ISAF. Un număr de 498 de militari români erau desfăşuraţi în Irak, dintre care 495 în cadrul Iraqi Freedom, alţi 200 de militari se aflau desfăşuraţi în operaţiuni în Balcani, dintre care 151 în KFOR şi 49 participau la operaţiunea ALTHEA din Bosnia-Herţegovina. Referindu-se la optimizarea capacităţii de apărare, Meleşcanu a menţionat transformarea şi reorganizarea armatei, precum şi dezvoltarea forţelor armate în anul 2007, participarea la planificarea forţelor în cadrul UE, dar şi programele de înzestrare. El a spus însă că au existat unele probleme legate de achiziţionarea materialelor necesare pentru forţele speciale.


Referitor la implicarea în lupta antiteroristă, Teodor Meleşcanu a vorbit despre utilizarea sistemului de informaţii militare şi iniţierea unor demersuri de corelare mai bună a operaţiunilor. În ceea ce priveşte optimizarea capacităţii instituţionale, el a menţionat adaptarea auditului la nevoile militare, aspecte legate de planificare şi execuţie bugetară, eforturile legate de managementul resurselor umane, precum şi programe sociale legate de starea efectivelor. Totodată, ministrul Apărării a arătat că au fost înregistrate unele întîrzieri în domeniul planificării bugetare, din cauza reducerii creditelor bugetare.


DIURNE MĂRITE, DACĂ APROBA FINANŢELE. Propunerea Ministerului Apărării de majorare a diurnelor militarilor aflaţi în teatrele de operaţiuni, care vizează totodată transformarea acestora din dolari în euro, se află în prezent la Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF), a declarat ministrul Teodor Meleşcanu. Propunerea vizează majorarea pînă la 120 de euro pentru ofiţeri şi aproximativ 100 de euro pentru cei cu rang sub ofiţer

Meleşcanu a spus că Ministerul Finanţelor analizează în prezent impactul acestei măsuri bugetare.