Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Senatorii au decis ca măsurile preventive (arestare sau con-trol judiciar) să nu se mai facă pe baza unor „suspiciuni rezonabile” de comitere a unor fapte de natură penală, ci pe baza „indiciilor temeinice”. Discuţia terminologică pare o chichiţă juridică, însă creează adversităţi între Parchete şi Legislativ.
Modificarea a fost făcută la Senat şi urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional. Iniţiatorii, trei senatori PSD, susţin că amendamentul lor aplică principiul de drept potrivit căruia cercetarea în libertate este regula, iar arestul preventiv, starea de excepţie. DNA a anunţat deja că se opune schimbării, întrucât ar limita sever mijloacele de care procurorii dispun pentru in-strumentarea dosarelor.
Rezultate imprevizibile
La nivel declarativ, şi PNL se opune modificării, însă şansele să stopeze proiectul la Cameră sunt aproape nule, mai ales că nici senatorii liberali nu par să mai ţină cont de doleanţele unui DNA hiperactiv. La Senat, au votat pentru amendament 80 de senatori şi doar 22 au fost împotrivă, fapt care arată că şi printre liberali există oameni care se tem de mâna lungă a procurorilor. Liderul de grup al PNL din Cameră, Ludovic Orban, a evitat să respingă categoric proiectul, ce va intra în dezbaterea deputaţilor. „Vom discuta mai întâi în interiorul grupului sau vom respecta decizia Biroului Politic Central, dacă subiectul va fi discutat”, a declarat Orban. Avocatul Sergiu Andon, fost preşedinte al Comisiei juridice din Ca-meră, a apreciat că schimbarea ar fi consistentă cu spiritul noului Cod de Procedură Penală, care se vrea mai puţin represiv decât cel anterior. Însă formularea va da bătăi de cap juriştilor. „Termenul de indicii e mai apropiat de dovezi, iar cel de temeinic are o greutate întrucât temeinicia este una din caracteristicile unui verdict final. Formularea suspiciunii rezonabile e mai elastică, e mai la fler. Până la urmă, totul depinde de buna credinţă cu care se interpretează”, a precizat Andon.
Revoltă la DNA
Procurorii anticorupţie susţin că modificarea duce la imposibilitatea aplicării arestului înaintea unei condam¬nări, fapt ce ar putea afecta şi desfăşurarea anchetei, deşi formu¬larea a existat în vechile Coduri. În plus, ar fi afectată poziţia procurorilor în interiorul puterii judecătoreşti. Atitudinea DNA a avut parte şi de sprijinul vag mascat al ambasadelor SUA şi Marii Britanii la Bucureşti, care s-au arătat preocu¬pate de modificare.
Citește pe Antena3.ro
