CCR a aprins fitilul scandalului între Guvern şi Legislativ

Sursa foto: Marin Raica/Jurnalul Naţional

Parlamentul trebuie să rezolve azi scandalul asumării Legii educaţiei, în contextul în care motivarea deciziei Curţii Constituţionale a României (CCR), publicată vineri în Monitorul Oficial împreună cu opiniile separate ale judecătorilor, nu a făcut altceva decât să pună paie pe focul declaraţiilor războinice aruncate dinspre Parlament către Guvern şi viceversa.

Cum judecătorii CCR au admis că procedura asumării este neconstituţională, având în vedere că procedurile parlamentare de adoptare a Legii educaţiei erau în desfăşurare şi nu se justifica caracterul urgenţei adoptării prin asumare, dar au statuat în decizie că CCR nu are atribuţii să oblige Guvernul să renunţe la asumare, cele două instituţii aflate în conflict, Guvernul Boc şi Parlamentul, au fost lăsate să se descurce singure.

Situaţia amorsată de CCR şi-ar putea găsi o rezolvare azi, cel puţin din punctul de vedere al Parlamentului, căci preşedintele Senatului a anunţat că va propune Birourilor reunite ale celor două camere să adopte o decizie "de constatare a decesului operaţiunii de asumare". "Decizia CCR este extrem de clară şi în acest moment este clar că Guvernul şi majoritatea, şi în mod special UDMR, nu vor să aibă o ruşine suplimentară şi să-şi retragă dânşii angajarea şi aşteaptă Birourile Permanente să se întrunească şi să constate decesul acestei operaţiuni şi inclusiv faptul că moţiunea de cenzură este caducă, nu mai are obiect. Probabil că birourile reunite se vor întâlni într-un orizont oarecare şi vom constata decesul operaţiunii", anunţa în week-end Geoană la Realitatea TV.

El a adăugat că argumentul lui Emil Boc potrivit căruia conflictul constituţional s-a stins chiar înainte de decizia CCR este neadevărat, preşedintele Senatului amintind că el a cerut "cu gura lui" celor din PDL să aştepte decizia CCR şi să nu stabilească o şedinţă pentru angajarea răspunderii. "În orice stat normal, Guvernul spune: «îmi pare rău, am greşit, îmi iau jucăria şi plec acasă». Din punctul meu de vedere, într-o ţară normală probabil demisiona şi primul ministru, îşi lua şi jucăria", a mai spus Geoană. După ce i s-a pus în vedere că PDL va insista pentru reluarea procedurii, Geoană a subliniat că în conducerea Parlamentului majoritatea o are opoziţia. "Există o majoritate în birourile reunite PSD-PNL, deci nu văd o dificultate. Nu ajungem în plen pentru că nu e de plen", a conchis el.

De altfel Mircea Geoană i-a trimis în acest sens o scrisoare premierului Emil Boc încă de vineri, cerându-i oficial să retragă Legea educaţiei din traseul legislativ, explicând că interpretarea corectă a deciziei CCR este aceea că asumarea răspunderii Guvernului pe acest proiect este neconstituţională. Premierul Boc nu pare însă deloc convins, declarând vineri că, dacă a existat un conflict constituţional între Guvern şi Parlament, acesta s-a stins odată cu acceptarea de Legislativ a citirii asumării şi odată cu depunerea moţiunii, astfel că procedura asumării răspunderii nu poate fi oprită, fiind în derulare.

Stenograma şedinţei comune a Parlamentului din data de 28 octombrie arată că Puterea a solicitat continuarea traseului asumării răspunderii pe Legea educaţiei cu argumentul că procedura nu poate fi întreruptă, dar poate fi invalidată ulterior de o decizie nefavorabilă a Curţii Constituţionale. Cel puţin asta a susţinut senatorul UDMR Gyorgy Frunda, de la tribuna Parlamentului.

În debutul şedinţei, Opoziţia a cerut întreruperea procedurii pe motiv că trebuie aşteptată decizia CCR în legătură cu existenţa unui conflict între Legislativ şi Executiv provocat de decizia de asumare a răspunderii guvernamentale pe un proiect de lege aflat deja în dezbatere parlamentară. Puterea a refuzat însă să întrerupă procedura şi s-a impus cu mai multe voturi, atât în Birourile Permanente reunite, cât şi în plen.

În acest context, Gyorgy Frunda a pledat pentru a i se acorda permisiunea premierului Emil Boc de a-şi prezenta în plen motivele pentru care doreşte să promoveze urgent Legea educaţiei, cu precizarea că, dacă "decizia Curţii este nefavorabilă, asumarea ar cădea". "Întrebarea este: poate oare o sesizare la Curtea Constituţională să suspende un parcurs legislativ normal? Răspunsul este inechivoc: nu. Dacă aş accepta ideea posibilităţii suspendării dezbaterii legislative pentru o sesizare la Curtea Constituţională, înseamnă că nu numai preşedintele Senatului, dar oricare deputat sau senator ar avea dreptul ca, având un număr de semnături, să se adreseze Curţii Constituţionale şi să blocheze un proces legislativ. (...) Nu am, domnilor colegi, de ce să aştept răspunsul Curţii Constituţionale. Cei care ştiţi drept, ştiţi că, în situaţia în care Curtea Constituţională ar aduce o decizie nefavorabilă posibilităţii adoptării legii prin asumarea răspunderii Guvernului, toată asumarea ar cădea, şi am reintra în circuitul normal. Aceasta este relaţia normală dintre Legislativ şi juridic: nu suspendarea dezbaterilor, ci respectarea deciziilor Curţii Constituţionale".

În ciuda acestui lucru, udemeristul Cseke Attila, a declarat sâmbătă că, "pentru noi, proiectul Legii educaţiei este foarte important. S-a dat acea decizie a Curţii Constituţionale, dar noi credem că asumarea răspunderii Guvernului poate continua, pentru că două erau problemele ridicate de preşedintele Senatului: prima - existenţa unui conflict constituţional între Parlament şi Guvern şi a doua - întreruperea procedurii de asumare a Guvernului, ceea ce nu intră în competenţele Curţii Constituţionale. (...) Din acest punct de vedere, credem că asumarea răspunderii poate să continue".
"CCR trebuia să oblige Guvernul să renunţe la asumare"
Publicarea în Monitorul Oficial a motivării deciziei Curţii Constituţionale împreună cu opiniile separate ale unor judecători confirmă faptul că votul decisiv i-a aparţinut judecătorului numit de preşedintele Traian Băsescu, Petre Lăzăroiu. În opinia exprimată, Lăzăroiu spune că asumarea Guvernului pe Legea educaţiei este neconstituţională nu ca act în sine al angajării răspunderii, ci ca urmare a "modalităţilor concrete şi a împrejurărilor concrete în care acest act a fost exprimat", judecătorul CCR făcând astfel referire la faptul că, la momentul angajării răspunderii, proiectul Legii educaţiei naţionale fusese adoptat de Camera Deputaţilor, iar la Senat o parte importantă a procedurii fusese parcursă.

Lăzăroiu îşi exprimă dezacordul faţă de partea din motivarea CCR care a lăsat Guvernului o portiţă deschisă pentru a continua cu asumarea (Curtea nu poate obliga Guvernul să anuleze procedura asumării, neavând astfel de atribuţii, iar Guvernul şi Parlamentul trebuie să se înţeleagă asupra acestei situaţii). Astfel, a susţinut Lăzăroiu în şedinţa în care s-a judecat asumarea, Curtea trebuia să se pronunţe asupra cererii Preşedintelui Senatului de a soluţiona conflictul juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României, pe de o parte, şi Guvern, ca autoritate publică a puterii executive, pe de altă parte.

Mai mult, consideră Lăzăroiu, Curtea trebuia să se pronunţe chiar în dispozitivul deciziei şi pe solicitarea preşedintelui Senatului formulată în finalul sesizării, de a constata conflictul juridic şi de a obliga Guvernul să renunţe la asumare. "Solicitarea, chiar dacă nu figura ca un capăt distinct de cerere, nu putea fi ignorată, citez: «rog Curtea Constituţională să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Parlament cu privire la proiectul Legii educaţiei naţionale şi să oblige Guvernul să renunţe la procedura angajării răspunderii»", a spus Lăzăroiu. Prin urmare, a concluzionat judecătorul Petre Lăzăroiu, din compararea celor două texte rezultă că soluţionarea conflictului presupune, pe de o parte, constatarea existenţei conflictului şi, pe de altă parte, obligarea Guvernului de a renunţa la procedura angajării răspunderii.
Aniela Nine

Băsescu, ameninţat iar cu suspendarea
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că preşedintele Traian Băsescu va risca suspendarea din funcţie dacă va promulga Legea educaţiei naţionale în condiţiile în care Guvernul va continua procedura de angajare a răspunderii pe această lege.

Liderul liberal consideră că decizia Guvernului de a continua procedura angajării răspunderii pe Legea educaţiei naţionale este o acţiune împotriva statului de drept. "Este o decizie împotriva Curţii Constituţionale, aşa că mergem pe calea procedurilor şi ajungem la preşedinte, care nu trebuie să promulge legea, iar, dacă o va face, următorul pas normal este suspendarea", a ameninţat Antonescu.

"Am încredere că preşedintele nu riscă o suspendare, deci nu va promulga legea", a completat el. Preşedintele a primit aceeaşi ameninţare şi în legătură cu Legea pensiilor, adoptată prin fraudă în Camera Deputaţilor. Şeful statului a retrimis legea în Parlament, nepromulgând-o, cerând rediscutarea articolelor privind vârsta de pensionare. În mod paradoxal, deşi articolele respective prevedeau egalizarea vârstei de pensionare, lucru pe care el însuşi l-a cerut de multe ori, preşedintele a solicitat Parlamentului să separe vârstele de pensionare obligatorii pentru femei şi bărbaţi.
Monica Iordache Apostol

Invitaţie în Coaliţie tratată cu refuz
Liderul PNL Crin Antonescu a invitat azi toate partidele parlamentare şi pe reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale la o întâlnirea pentru găsirea unui "dialog care să genereze un plan comun pentru ieşirea României din criza economică şi instituţională".

PDL a refuzat invitaţia, chemându-l însă pe Antonescu la o şedinţă a Coaliţiei. Antonescu a refuzat însă şi el. "Regret faptul că PDL nu vine la aceste consultări. A fost o invitaţie lansată către partide nu către Guvern, şi invitaţia din partea Guvernului şi a coaliţiei de guvernare o puteam rezolva foarte bine dacă veneau şi ei la această discuţie. Oricum o parte din guvernare vor fi la consultările iniţiate de noi. Deci nu mergem", a conchis liderul PNL.

Week-endul a fost însă marcat de un şir de declaraţii din partea PDL şi replici ale PNL, privind o eventuală guvernare PDL-PNL. Din declaraţia lui Crin Antonescu cum că nu exclude o guvernare cu PDL, ci "PDL se exclude de la orice construcţie serioasă", Emil Boc a înţeles că liderul liberal a ajuns "la o judecată mai raţională" în legătură cu ideea unei guvernări comune. "Dacă şi domnul Boc are o judecată raţională trebuie să abandoneze speranţa că PNL se va duce să intre în actuala guvernare. Asta a fost şi rămâne exclus", a declarat Antonescu. Şi senatorul liberal Puiu Haşotti exclude orice guvernare a liberalilor alături de PDL cel puţin până în 2012.