Cum să faci rost de posturi pentru propria clientelă

Liderii politici se înghesuie care mai de care să dea semne că "ordonanţa epurărilor politice", celebra deja OUG 37/2009, care aruncă de pe scaun toţi şefii deconcentratelor din teritoriu, ar putea fi "regândită", deşi a intrat deja în vigoare şi a produs efecte, iar sute de directori de servicii descentralizate au primit notificări privind desfiinţarea posturilor pe care le ocupă.

Actul normativ este un alt mod prin care actuala putere a mai făcut rost de posturi pentru propria clientelă.

Guvernul a adoptat miercurea trecută ordonanţa de urgenţă care permite schimbarea în numai o lună a şefilor serviciilor descentralizate care obţinuseră posturile prin concurs şi înlocuirea lor cu persoane numite de către ordonatorul principal de credite, persoane care urmează să conducă deconcentratele în baza unui contract de management. În aceeaşi seară, ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial, iar de joi a produs efecte. Ca atare, în toată ţara, începând de joi, sute de directori ai serviciilor deconcentrate au primit notificări privind desfiinţarea posturilor pe care erau angajaţi. Conform actului normativ, vizaţi au fost şefii de servicii deconcentrate subordonate Ministerelor Sănătăţii, Culturii, IMM, Muncii, Tineretului şi Sportului, Finanţelor, Agriculturii, Mediului, Secretariatul General al Guvernului, Economiei şi Comunicaţiilor, incluzând astfel direcţii şi case de sănătate publică, direcţii de muncă, secţii judeţene ale Gărzii Financiare, direcţii agricole. Ordonanţa afectează şi inspectorii şcolari generali, cei adjuncţi şi directorul Casei Corpului Didactic, contractele de management educaţional aflate în derulare încetând în termen de 15 zile.

SEMNALUL DEZICERII, DAT
A treia zi de la primele notificări, prezent la Cluj la Congresul UDMR, preşedintele Traian Băsescu a comentat laconic, dar cu o sugestie clară actul adoptat de Guvern: "Partidele aflate la putere poate vor mai reflecta puţin asupra unităţilor descentralizate". Mesajul transmis de preşedinte a dat mai întâi avânt Opoziţiei. La finalul Congresului, UDMR şi-a anunţat intenţia de a "protesta" în Parlament faţă de ordonanţa care politizează instituţiile publice, în loc să le depolitizeze. "S-a şi votat în legătură cu poziţia UDMR privind solicitarea de a reveni asupra ordonanţei de urgenţă privind politizarea serviciilor deconcentrate. S-a votat să intervină Consiliul Permanent al UDMR şi să analizeze posibilitatea unor intervenţii privind retragerea ordonanţei", a anunţat Marko Bela după Congres. Din partea celuilalt partid al opoziţiei, PNL, a venit aceeaşi respingere a acestei OUG, Ludovic Orban susţinând că liberalii nu numai că îi vor cere preşedintelui Băsescu să nu promulge actul normativ după ce va fi adoptat în Parlament, dar şi că se vor adresa pe acest subiect forurilor europene. La rândul său, preşedintele liberalilor, Crin Antonescu, a atras atenţia că Băsescu probabil nu este "străin" de ordonanţa deconcentratelor, iar declaraţia sa este doar "un mod de-al său de a se detaşa de o măsură guvernamentală".  

PRIMIT ŞI ÎN EXECUTARE
Confirmarea "transpunerii" în practică a directivei prezidenţiale a venit în chiar aceeaşi zi de la liderul PD-L Dolj, Radu Berceanu. Aflat la Craiova, Berceanu a declarat că ordonanţa prin care directorii şi adjuncţii deconcentratelor sunt eliberaţi din funcţie ar putea fi "reanalizată", o discuţie în acest sens trebuind să aibă loc în cadrul şedinţei coaliţiei. "S-ar putea să reanalizăm, dacă domnul preşedinte
a spus că e un lucru la care trebuie să reflectăm", a spus Berceanu. Pe de altă parte, liderul PD-L a susţinut că "probabil" preşedintele Traian Băsescu va retrimite la Parlament ordonanţa de urgenţă privind instituţiile deconcentrate, atunci când actul normativ va trece de votul deputaţilor şi senatorilor şi va deveni lege. Discuţia din coaliţie se anunţă însă iar a fi una tensionată, căci liderul PSD, Mircea Geoană, a susţinut în continuare ordonanţa deconcentratelor. El a spus că preferă schimbarea pe criterii politice a şefilor instituţiilor publice decât să se continue "mascarada" în care aceştia sunt "aşa-zis apolitici". "Eu prefer să ştiu că trebuie să guvernez România, ca partid vorbesc, cu 500 de oameni sau 1.000 de oameni, să ştiu că în clipa în care preiau guvernarea am atâtea poziţii ministeriale şi atâtea poziţii la nivelul administraţiei publice în funcţii de comandă şi atunci când am terminat guvernarea plec cu ai mei acasă. Vin cu ai mei atunci când trebuie să guvernez, cu program de guvernare, cu responsabilitate politică şi cred că această formă de furat căciula pe care am avut-o în aceşti ani de zile poate să fie întreruptă de acest lucru", a spus Geoană.

EPURARE LA SGG
Ordonanţa de urgenţă 37/2009 nu este decât o altă portiţă prin care actuala putere continuă să-şi pună în funcţii propria clientelă. În luna februarie, Cătălin Baba, şeful fostei Cancelarii a premierului Boc, şi-a pus subalternii să întocmească un raport zilnic al activităţii pe care o prestează: în prima secţiune, planificarea centralizată a activităţii ce urmează a se desfăşura în ziua în curs; în cea de-a doua parte, prezentarea distinctă a activităţilor care au fost desfăşurate, conform planificării, în ziua anterioară întocmirii raportului. Un pretext bun pentru a justifica eventuale concedieri. Astfel, pe de o parte s-au angajat oameni aduşi de la Cluj, lucru care a crescut cheltuielile Guvernului pentru cazarea acestora cu 265.000 de lei mai mult faţă de 2008, adică la 350.000 de lei, iar pe de altă parte s-a trecut la concedierea funcţionarilor angajaţi în mandatele guvernamentale anterioare.  

LOIALITATEA, MAI BUNĂ DECĂT STUDIILE
După modelul Administraţiei Prezidenţiale, şi premierul Emil Boc a aplicat principiul angajamentului de loialitate pentru a concedia şi a-şi angaja propriii funcţionari. O ordonanţă de urgenţă privind organizarea unor structuri din cadrul Executivului a introdus obligativitatea semnării unui angajament de loialitate faţă de premier pentru angajaţii din cadrul Corpului de Control şi din Departamentul de Luptă Antifraudă. Concret, ordonanţa de urgenţă consfinţea posibilitatea angajării funcţionarilor "numai pe baza încrederii acordate de premier a «bunului renume» şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate", chestiune fără precedent într-o instituţie guvernamentală. După ce a concediat pe cei 61 de angajaţi ai Corpului de Control, inclusiv aflaţi în concediu pre/posnatal, premierul a nuanţat printr-o hotărâre conţinutul angajamentului de loialitate. El a eliminat paragraful prin care funcţionarii se angajau că îşi vor desfăşura întreaga activitate numai "în interesul autorităţii neştirbite, prestigiului şi realizării prerogativelor primului-ministru". Un alt act ulterior concedierilor elimina şi condiţia ca funcţionarii Corpului de Control să aibă studii în domeniile juridic şi economic. Adică premierul se pregătea să controleze legalitatea afacerii Sterling cu oameni care nu aveau studii juridice!

PREFECŢII, PRIMELE VICTIME
Pe lângă funcţionarii din propria parohie, premierul a avut grijă şi de prefecţii moşteniţi de la Tăriceanu, care dobândiseră statut de înalt funcţionar public şi erau, cel puţin teoretic, independenţi politic. În luna ianuarie, Guvernul a decis ca prefecţii să poată fi schimbaţi şi în 2009 după principiul mobilităţii, modificând astfel HG 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici. Modificarea a fost publicată în Monitorul Oficial încă din timpul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată, iar până la finalul acesteia Emil Boc începuse deja să înlocuiască prefecţii pe care i-a lăsat moştenire guvernarea Tăriceanu. Din luna ianuarie şi până acum, noua guvernare a adus prefecţi noi în majoritatea judeţelor. Pentru că statutul de înalţi funcţionari publici al prefecţilor nu-i dădea voie premierului să-i trimită acasă pur şi simplu, Boc a creat posturi noi, de inspectori guvernamentali, în care să fie transferaţi. Printr-o ordonanţă de urgenţă, Emil Boc a înfiinţat din vârful pixului 100 de posturi de inspectori guvernamentali, în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Fostul şef al SGG din perioada lui Tăriceanu, Gabriel Berca, spune că în mandatul său existau vreo 20 de posturi de inspectori guvernamentali. Aceştia se ocupau de proiectele guvernamentale în teritoriu, iar salariul lor de bază era între 37.000 - 42.000 de lei vechi. "Cu sporuri ajungeau la 50-55 de mii de lei vechi", completează Berca. Ultima schemă de personal a SGG din perioada premierului Tăriceanu prevede 30 de posturi de inspectori guvernamentali, iar cea nouă, aprobată de Boc, prevede 130.

Explicaţiile politizării

Acte de politizare a structurilor administrative ale puterii au fost explicate de primul-ministru Boc prin nevoia de a "eficientiza" respectivele structuri, lucrând cu oameni care să fie "de încredere". În ianuarie, decizia de numire politică a prefecţilor a fost explicată prin necesitatea impunerii unor "oameni de încredere ai Guvernului" în teritoriu, care să facă politica Executivului. În februarie, concedierea membrilor Corpului de control a fost motivată de primul-ministru prin împosibilitatea de a lucra şi de a avea încredere în oamenii fostei puteri. Acum, schimbarea şefilor deconcentratelor este justificată de Boc prin faptul că este necesară înlocuirea unor oameni "care nu pot face faţă ritmului solicitat de un ministru". "Noi urmărim prin generalizarea criteriilor de performanţă să putem să înlocuim un om atunci când nu face faţă cu ritmul solicitat de către ministru (...) Pe noi ne interesează performanţa managerială, respectarea indicatorilor de performanţă, mai ales în condiţii dificile de criză, când trebuie să avem o cooperare foarte bună între centru şi serviciile deconcentrate ale ministerelor", a susţinut Boc.

"Ordonanţa este necesară pentru ca noii manageri să fie în stare să ducă programul de guvernare şi să aplice politica Guvernului. Noi urmărim prin generalizarea criteriilor de performanţă să putem să înlocuim un om atunci când nu face faţă cu ritmul solicitat de ministru"
premierul Emil Boc