Curtea Constituțională a declarat, în primul rând, neconstituțională Legea prin care a adoptat, cu amendamente, ordonanța Executivului, pe motiv că Parlamentul a stabilit că data alegerilor se stabilește prin lege organică. Lucru neprevăzut de Constituție. În al doilea rând, judecătorii au constatat că însăși ordonanță supusă adoptării era un act neconstituțional, deoarece permitea Guvernului să prelungească mandatele aleșilor locali, atribut exclusiv al Parlamentului. Acesta este, concret, al doilea motiv pentru care legea a căzut la CCR, întrucât adopta o OUG neconstituțională.
PNL, prin vocea deputatului Florin Roman, acredita ideea că, în premieră, CCR s-a autosesizat și a făcut control de constituționalitate asupra unui act (ordonanța de urgență) pe care nu a atacat-o nimeni la Curte. Argument care însă, din motivele arătate mai sus, nu stă în picioare.
Potrivit CCR, data alegerilor locale nu mai poate fi stabilită conform articolului 10, alineat 1, din Legea 115/2015, întrucât ne aflăm într-o situație excepțională, revenind, astfel, rolul Parlamentului să decidă, prin lege ordinară, când va fi organizat acest scrutin, însă respectând termenul, maxim la 15 decembrie 2020, în cazul în care starea de alertă nu va mai fi prelungită după 15 iunie, sau maxim la 15 ianuarie 2021, în cazul prelungirii stării de urgență. Atât legea organică referitoare la prelungirea mandatelor aleșilor locali, cât și legea ordinară privind data organizării alegerilor trebuie adoptate până în 21 iunie 2020, când expiră, la termen, actualele mandate