Nonşalanţa cu care Parlamentul a votat reinstituirea pensiilor speciale pentru unii bugetari face ca numărul celor care vor primi pensie disproporţionată în raport cu contribuţia lor să crească. Ultimii beneficiari sunt auditorii publici externi de la Curtea de Conturi.
Camera Deputaţilor a adoptat ieri un proiect de lege prin care este instituită pensia de serviciu specială pentru auditorii externi din cadrul Curţii de Con-turi. Proiectul aparţine deputatului UDMR Kere-kes Karoly şi deputaţilor PSD Mihai Baltă, Virgil Delureanu, Florin Ior-dache, Adrian Solomon şi Anghel Stanciu, ultimul fiind de altfel printre promotorii cei mai insistenţi ai pensiilor speciale pentru parlamentari. Odată cu împlinirea a 60 de ani, auditorii publici externi ai Curţii sunt îndreptăţiţi să ceară o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute lunare din ultimul an de activitate. Asta în condiţiile în care salariile auditorilor pot ajunge şi până la 10.000 de lei lunar, aşa că pot spera la pensie rezonabilă chiar şi pe baza contribuţiei lor de-a lungul anilor.
Pensia, la fel de mare ca leafa
Pragul de 14 ani vechime ca auditor este doar orientativ. Cei cu vechime mai mare pot obţine o pensie egală cu salariul avut înainte de pensionare întrucât, în mărinimia lor, parlamentarii iniţiatori au prevăzut posibilitatea ca, pentru fiecare an peste cei 14 ceruţi, să mai fie adăugat câte un procent la pensie, astfel că cei cu o vechime de 34 de ani pot beneficia de banii din ultimul salariu, însă fără să mai fie nevoie să-şi piardă vremea pe la serviciu. Iniţiatorii s-au milostivit şi vechime de 14 ani ca audide persoanele care nu au o tori. De pensie specială poţi beneficia şi dacă ai o vechime între 4 şi 14 ani, însă pentru fiecare an în minus se mai scade un procent din cei 80% stipulaţi anterior. Astfel, dacă ajuns la vârsta de 60 de ani ai doar patru ani vechime ca auditor public extern al Curţii de Conturi, pensia va fi „doar” 70% din ul-timul salariu. Într-un acces subit de grijă faţă de banii contribuabililor, iniţiatorii au prevăzut ca la calculul pensiei să nu fie inclus sporul de risc şi de suprasolicitare neuropsihică de 50% pe care îl încasează acum auditorii.
Motivaţie neverosimilă
Iniţiatorii susţin că legea era necesară întrucât auditorii ar avea parte de un regim mai sever al incompatibilităţilor şi interdicţiilor decât majoritatea angajaţilor statului, iar riscurile sunt mai mari. Printre ele, „tensionarea relaţiilor interumane din-tre auditorii publici externi şi persoanele supuse controlului”, după cum sfâşietor se exprimă cei şase parlamentari în expunerea de motive a legii. Aceasta va merge la Senat, care este forul decizional.
Totodată, parlamentarii din Comisia de statut au decis menţinerea pensiilor speciale pentru deputaţii şi senatorii care nu au fost realeşi sau care au ieşit la pensie făcând doar modificări minore în raport cu proiectul iniţial. Astfel, pentru un mandat incomplet, pensia va putea fi acordată după un an în Parlament, nu 6 luni ca în prima variantă. Şedinţa comisiei nu a fost publică, desfăşurându-se pe ascuns marţi seara.