Guvernul de şase luni

La mijlocul lunii august, liderul PSD Liviu Dragnea declara că e nemulţumit de activitatea unor miniştri şi nu excludea o remaniere guvernamentală. La aproape trei luni distanţă, evenimentele s-au precipitat, iar acum se fac scenarii privind nu înlocuirea câtorva miniştri, ci a întregului Guvern cu un altul care să conducă România în timpul deţinerii preşedinţiei semestriale a UE.

Asaltul împotriva conducerii PSD, în general, şi a Guvernului Dăncilă în special a început timid la începutul anului cu scrisoarea senatorului Niculae Bădălău, a continuat în vară cu o altă scrisoare, a Ecaterinei Andronescu, şi în final, cu puciul eşuat de la începutul lui septembrie. De atunci, disputele continuă în partid, asezonate cu înregistrări pe ascuns, iar conflictul s-a extins în Parlament, între PSD şi ALDE,  ameninţând serios stabilitatea majorităţii guvernamentale.

Adoptarea la limită a unor proiecte susţinute de Guvern şi coaliţie, puse pe seama răzmeriţei puciştilor din PSD, a dat curaj Opoziţiei, care se pregăteşte de depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Guvernului, la mijlocul acestei luni.

Recent, preşedintele PNL Dâmboviţa, Virgil Guran, a recunoscut că pentru a obţine sprijin la moţiune atenţia lor se îndreaptă mai ales către puciştii din PSD. ”Normal. E mai uşor de adus să voteze, nu? Se întâmplă şi un lucru interesant acum, e prima dată când există o fractură în PSD şi oamenii respectivi, e posibil să îşi facă un partid care să treacă de 5%. La noi, pe dreapta, ne-am divizat, ne-am omorât de nu se poate”, a spus Guran.

Şi liberalii nu sunt singurii care dau târcoale guvernării. Fostul premier Dacian Cioloş vrea şi el ca Guvernul Dăncilă să pice până la sfârşitul acestei luni. “România are nevoie în momentul de faţă de un guvern mai credibil decât cel de acum, care să poată să reprezinte ţara la preluarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, şi cred că dacă Opoziţia, parlamentarii responsabili, dacă chiar se gândesc la interesele României, în momentul de faţă nu de remanieri punctuale avem nevoie, ci avem nevoie de un nou Guvern, un Guvern de oameni competenţi, care să facă faţă responsabilităţilor şi exigenţelor asigurării Preşedinţiei Consiliului UE", a declarat Cioloş.

Se caută un premier

Şi cum e nevoie de un alt premier, şi aici au apărut variante de lucru. Constituţia prevede că preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

O variantă ar fi Călin Popescu Tăriceanu, iar săptămâna trecută au apărut informaţii că Opoziţia (ALDE - PNL - UDMR - puciștii din PSD) i-ar fi propus acest lucru. Ceea ce n-ar fi exclus, având în vedere declaraţiile sale după ultimele consultări de la Cotroceni, privind nevoia unui armistiţiu politic, în perspectiva preluării de România a preşedinţiei semestriale a UE.

O altă variantă de premier ar fi Corina Creţu, susţinută de puciştii din PSD, al cărei mandat de comisar expiră după alegerile europarlamentare de anul viitor, din 26 mai. Practic, Corina Creţu ar putea candida pentru un post de eurodeputat la euroalegeri, şi, cum mai are doar câteva luni de mandat, poate renunţa la funcţia de comisar pentru a prelua postul de premier. România deţine preşedinţia UE de la 1 ianuarie 2019 până la sfârşitul lunii iunie, iar după încheierea acesteia, Corina Creţu poate reveni în Parlamentul European. Şi aceasta ar fi o variantă plauzibilă, având în vedere atacurile din ultima vreme împotriva ei, lansate de Darius Vâlcov şi Codrin Ştefănescu.

Un guvern de uniune naţională, în numele interesului naţional, şi anume asigurarea cu succes a preşedinţiei semestriale a UE, ar fi o altă variantă. În acest caz, desemnarea premierului nu va fi o misiune uşoară, având în vedere numărul partidelor parlamentare care ar putea veni cu o propunere – PSD, ALDE, PNL, USR, UDMR şi PMP -, negocierile şi renunţarea la orgolii pentru a susţine un candidat comun şi acceptul preşedintelui Iohannis.

Codrin Ştefănescu spune despre comisarul Corina Creţu că nu mai reprezintă interesele României, nu mai are o poziţie pro-PSD şi este controlat de grupuri de interese de la Bruxelles.

Foste colege în PSD şi în Parlamentul European, Corina Creţu şi Viorica Dăncilă se situează acum pe poziţii adverse. Cel puţin pe tema finanţării unor proiecte guvernamentale din fonduri europene

Azi, şedinţă CexN la Parlament 

Deşi se vehicula că săptămâna aceasta PSD ar putea convoca două şedinţe de CEx, una politică şi una pentru remaniere, a rămas numai una. CEx al PSD va avea loc, astăzi, de la ora 12.00, la Palatul Parlamentului. Conform preşedintelui Liviu Dragnea, propunerile pentru conducerile ASF şi CNA reprezintă „principalul obiectiv” al şedinţei, remanierea guvernamentală nefiind pe agendă.

Despre eventuale excluderi din partid la această şedinţă, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu, a evitat să dea un răspuns. „Nu vreau să anticipez ceea ce vor vota colegii mei”, a spus el. Ştefănescu a admis însă că în şedinţa de azi vor fi discuţii despre liderii care nu mai reprezintă „poziţia unitară a PSD” după ce au trimis scrisori „de sorginte #rezist” şi au spus că fac parte dintr-un partid de „maimuţe”. „Eu voi cere clarificări domnului Ţuţuianu legat de acele înregistrări şi ce a vorbit el despre mine (…) lucrurile trebuie tranşate şi toţi colegii mei au cerut să vorbească în şedinţă”, a spus Ştefănescu.

Şi Florin Iordache a susţinut necesitatea unei „discuţii şi clarificări”, dar liderul PSD Vaslui, Dumitru Buzatu, spune că dezaprobă „lichidarea” vocilor critice . El a susţinut că Adrian Ţuţuianu trebuie acceptat chiar dacă „vorbeşte în plus” pentru că a avut rezultate electorale bune.

Răfuielile dintre puciştii şi nepuciştii din PSD se reduc acum la un singur nume: Adrian Ţuţuianu de la Dâmboviţa