Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Guvernul României a răspuns petiţiei adoptate la comemorarea secuilor martiri de la Târgu Mureş din 10 martie, prin care se solicita autonomia Ţinutului Secuiesc, arătând că România nu are nicio obligaţie impusă prin niciun fel de tratat internaţional să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice sau orice fel de drepturi colective pentru minorităţile naţionale. “Este important de reţinut, de asemenea, că reglementările în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România se aplică în mod egal şi nediscriminatoriu faţă de membrii oricărei minorităţi naţionale de pe teritoriul României. România nu are niciun fel de obligaţie impusă prin niciun fel de tratat internaţional prin care să acorde autonomie teritorială pe criterii etnice sau orice fel de drepturi colective pentru minorităţile naţionale, dreptul internaţional consacrând drepturi individuale pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, care pot fi exercitate împreună cu alţii”, se arată în răspunsul Guvernului, prezentat, ieri, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, de liderul Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, şi citat de Agerpres.
Fără segregare în reforma administrativă
În privinţa elementelor de reformă administrativ-teritorială, Guvernul a precizat că nu există vreo normă de drept internaţional care să impună statelor o anumită configuraţie administrativ-teritorială. “În esenţă, reforma administrativ-teritorială reprezintă un mijloc pentru îmbunătăţirea eficienţei şi a eficacităţii administrative a unui stat, definindu-se ca o opţiune de bună guvernare. Astfel, statele nu au obligaţia de a promova o reformă administrativ-teritorială în funcţie de criteriu etnic sau principiul segregării. Mai mult decât atât, o reformă bazată pe astfel de principii ar putea afecta grav funcţionarea statului, convieţuirea dintre majoritate şi minoritate, precum şi regimul de protecţie a drepturilor fundamentale ale persoanelor care trăiesc pe teritoriul statului respectiv(...) În concluzie, România nu are vreo obligaţie, în baza dreptului european, de a-şi modifica ordinea administrativă internă şi de a constitui unităţi administrativ-teritoriale în funcţie de criteriul etnic, cultural sau istoric”, susţine Executivul. Documentul mai arată că, în ceea ce priveşte Recomandarea 1201/1993 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, “acest document nu are valoare juridică obligatorie şi, pe cale de consecinţă, nu impune statelor obligaţia de reorganizare teritorială sau de garantare a autonomiei teritoriale pe criterii etnice”.
Kelemen Hunor, luat la întrebări
“Noi spunem că nu e vorba de recomandare, ci de asumarea obligaţiilor de către România, la momentul primirii în Consiliul Europei. Guvernul consideră că organismele Consiliului Europei sunt perfect mulţumite cu situaţia minorităţilor din România. Eu cred că e suficient să ne gândim la raportul ECRI, care formulează mai multe critici referitor la situaţia din România şi recomandări. Deci situaţia nu e aşa roz”, a comentat liderul CNS răspunsul Guvernului. El a spus că din acest motiv i-a trimis o scrisoare deschisă liderului UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, în calitate de membru al Guvernului României, prin care i se pun o serie de întrebări, cum ar fi dacă avea cunoştinţă de răspunsul Guvernului la petiţia de la Târgu Mureş, cum se raportează la poziţia Guvernului faţă de Recomandarea 1201 şi Regulamentul 1509 şi dacă UDMR reuşeşte, ca membru în Guvernul României, să apere problemele maghiarilor. În plus, Kelemen Hunor este întrebat de CNS dacă UDMR e capabilă să convingă Guvernul să retragă cererea de intervenţie a României în procesul de la Curtea Europeană de Justiţie, prin care CNS a contestat decizia Comisiei Europene de respingere a iniţiativei cetăţeneşti referitoare la protejarea regiunilor cu particularităţi lingvistice şi culturale.
