Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Purtătorul de cuvânt al MAE român a luat notă "cu surprindere" de afirmaţiile omologului său rus cu privire la marcarea în România a Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului şi spune că "este regretabil şi straniu modul în care sunt amestecate, în confuzie, evenimente şi informaţii publice printr-un mesaj al cărui scop este dificil de înţeles".
"Am luat notă cu surprindere de afirmaţiile purtătorului de cuvânt al MAE rus din data de 4 februarie 2016, cu privire la marcarea în România a Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului. Este regretabil şi straniu modul în care sunt amestecate, în confuzie, evenimente şi informaţii publice printr-un mesaj al cărui scop este dificil de înţeles. Suntem dezamăgiţi de informarea deformată ce i-a fost oferită purtătorului de cuvânt menţionat, înainte de emiterea reacţiei sale", se arată într-o declaraţie de presă a purtătorului de cuvânt al Ministerului român al Afacerilor Externe (MAE), transmisă vineri AGERPRES.
Conform sursei citate, după cum este bine cunoscut opiniei publice, autorităţile din România, atât cele centrale, cât şi cele locale, organizează în fiecare an evenimente de comemorare a memoriei victimelor Holocaustului, cu ocazia zilelor de 9 octombrie (Ziua naţională de comemorare a victimelor Holocaustului din România), 27 ianuarie (Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului) şi 2 august (Ziua de comemorare a victimelor din comunităţile de romi în perioada Holocaustului).
"Şi în acest an, la 27 ianuarie, Ministerul român al Afacerilor Externe a organizat un eveniment de marcare a Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului din întreaga lume, eveniment la care au luat cuvântul ministrul afacerilor externe şi o serie de invitaţi, între care preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi preşedintele Asociaţiei Evreilor din România, supravieţuitori ai Holocaustului. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, iar reflectarea mediatică a oferit suficiente informaţii pentru orice observator al activităţilor oficiale din România. Mai mult, acest eveniment a succedat comemorării în mod distinct, la împlinirea a 75 de ani, a victimelor Pogromului de la Bucureşti", se precizează în declaraţia de presă a purtătorului de cuvânt al MAE.
Sursa menţionată adaugă că, "în mod eronat şi de neînţeles, reacţia purtătorului de cuvânt al MAE rus face abstracţie de aceste realităţi şi, în schimb, se referă la o expoziţie care nu are nicio legătură cu programul de evenimente oficiale pentru marcarea în România a Zilei Internaţionale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului".
"La fel de eronate şi surprinzătoare sunt şi deducţiile purtătorului de cuvânt cu privire la o aşa zisă neasumare de către România a trecutului său istoric. Ca urmare, reamintim finalizarea încă din 2004 a raportului Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", ca şi eforturile în asumarea trecutului şi cunoaşterea largă a acestuia la nivelul societăţii româneşti. Sunt recunoscute şi încurajate determinarea României de a contribui activ la eforturile internaţionale pentru prevenirea unor asemenea tragedii istorice, progresele făcute în domeniul educaţiei privind Holocaustul, angajamentele asumate pentru cooperarea cu societatea civilă pe tematici ce privesc comemorarea Holocaustului, combaterea antisemitismului, discriminării rasiale, xenofobiei şi oricăror forme de intoleranţă", se mai arată în declaraţia de presă a purtătorului de cuvânt al MAE român.
De asemenea, aceeaşi sursă subliniază că Ministerul român al Afacerilor Externe "contribuie activ la întărirea instrumentelor legislative şi instituţionale potrivite, care să prevină şi să sancţioneze astfel de fenomene şi poate oferi în mod transparent informaţii detaliate despre modul în care România respectă şi îşi asumă responsabilităţile cu privire la comemorarea victimelor Holocaustului, promovarea educaţiei tinerelor generaţii în privinţa acelei perioade tulburi din istoria Europei şi din istoria României".
"În acelaşi timp, invităm la o documentare actualizată cu privire la responsabilităţile de nivel internaţional pe care România şi le-a asumat pe linia organizaţiei IHRA, precum şi în cadrul altor organizaţii multilaterale", conchide declaraţia de presă a purtătorului de cuvânt al MAE de la Bucureşti. AGERPRES
