Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a adresat recent o întrebare scrisă Comisiei Europene pe tema care bulversează autoritățile din România, de ani buni, pentru că frânează investiții și blochează licitații: procedura achizițiilor publice. Umanista a avut și o întâlnire cu Lowri Evans, director general DG GROW - Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, în cadrul căreia a solicitat, din nou, date clare despre procedura de soluționare a contestațiilor, transpunerea dispozițiilor privind excepțiile de la procedura de achiziții publice în legislația națională, criteriile de atribuire a contractelor sau soluții pentru diviziunea la scară mică a proiectelor, astfel încât să crească accesul IMM-urilor la achizițiile publice.
Importantul organism DG GROW i-a răspuns Mariei Grapini, elaborat și concret, precizând din start că apreciază interesul acordat domeniului achizițiilor publice, dar și că prima reponsabilitate în a-ți ajuta firesc...sau încurca antreprenorii revine țării, și-apoi Uniunii!
În ceea ce privește rolul pe care îl are Comisia Europeană în procedura de soluționare a contestațiilor, dar mai ales în cel al descurajării contestațiilor neîntemeiate – detaliu cheie atins de Grapini în scrisoarea adresată DG GROW – oficialii i-au răspuns în amănunt: “Contestațiile în procedurile de achiziții publice sunt parțial reglementate prin Directivele privind căile de atac. Nu există nicio prevedere în directivele privind căile de atac care să se refere în mod specific la descurajarea unor litigii frivole, cum ar fi, de exemplu, regulile privind tarifele. Aceste măsuri sunt lăsate la latitudinea statelor membre. Cu alte cuvinte, statele membre trebuie să găsească un echilibru între dreptul operatorilor economici de a avea acces ușor la o cale de atac eficientă și, pe de altă parte, dreptul autorităților publice de a introduce taxe rezonabile care să acopere costurile administrative sau judiciare actuale și de descurajare a litigiilor frivole. În practică, s-ar putea evita multe reclamații și întârzieri potențiale și s-ar obține câștiguri considerabile de eficiență în cazul în care statele membre au sprijinit în mod activ cumpărătorii publici în vederea obținerii unui nivel ridicat de profesionalism“, scrie Comisia.
Mai mult, Maria Grapini este informată că s-a creat o rețea de organisme de examinare în primă instanță care încurajează organele de revizuire de primă instanță să coopereze și să îmbunătățească schimbul de informații și bune practici referitoare la aspectele specifice ale aplicării directivelor privind căile de atac.
Cât privește soluțiile CE, solicitate de către europarlamentarul PPU-sl, în privința transpunerii dispozițiilor privind excepțiile de la procedura de achiziții publice în legislația națională, DG GROW îi scrie umanistei: În general, statele membre rămân libere să decidă să nu transpună astfel de excluderi și scutiri sau să le transpună doar parțial sau în condiții mai restrictive decât cele prevăzute. O astfel de abordare națională, eventual mai restrictivă, nu este contrară directivei, se arată în document. Din nou, așadar, responsabilitatea este a României, scrie, negru pe alb, CE!
"În ceea ce privește criteriile de atribuire a contractelor: poate Comisia să propună un amestec de criterii bazate pe directiva existentă, care va determina statele membre nu numai să utilizeze "cel mai mic preț" în atribuirea contractelor, ceea ce duce la o scădere a calității și fiabilității produselor și la efectuarea lucrărilor publice, în special în infrastructură? ", a mai întrebat Maria Grapini.
Răspunsul este edifictor: “Directivele privind achizițiile publice din 2014 prevăd că atribuirea contractelor de achiziții publice ar trebui să se bazeze pe oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic (MEAT). Statele membre și autoritățile contractante dispun de o marjă largă de manevră pentru a decide fie să utilizeze numai criteriile cele mai scăzute de preț, fie să includă criterii de calitate, cum ar fi cel mai bun raport calitate preț (BPQR). Directivele din 2014 permit de asemenea cumpărătorilor publici să ia în considerare în mod voluntar soluțiile de mediu, sociale sau inovatoare în achizițiile publice”.
La subiectul soluțiilor pentru diviziunea la scară mică a proiectelor, astfel încât să crească accesul IMM-urilor la achizițiile publice, DG GROW îi scrie umanistei: “Autoritățile contractante sunt încurajate să împartă contracte mai mari în loturi. Cu toate acestea, ele pot decide să nu divizeze, dar atunci vor trebui să explice de ce. Statele membre au posibilitatea de a face această cerință obligatorie, iar Germania este un astfel de exemplu”.
Cât se poate de clar, susține Maria Grapini, și ca atare va insista să organizeze o întâlnire cu decidenții României pentru a reitera că sloganul „UE nu ne lasă!” este o scuză nesustenabilă. Din nefericire, periculoasă și distructivă pentru economia țării pe care o reprezintă în PE.
