Curtea Constituţională se pronunţă săptămana aceasta dacă preşedintele ţării va fi demis la referendum cu votul majorităţii persoanelor prezente la urne. Este a treia oară cand judecătorii Curţii discută in acest an modificările Legii referendumului, contestate de fiecare dată de parlamentarii PD.

La data de 4 mai, Curtea Constituţională se va intruni să analizeze sesizarea democraţilor cu privire la neconstituţionalitatea proiectului de lege de modificare a Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, iniţiat de PSD, care prevede că preşedintele ţării este demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum. Judecătorii vor da astfel cel de-al doilea verdict pe acest proiect de lege, după ce s-au mai pronunţat o dată, in luna februarie a acestui an, tot in baza unei contestaţii a PD. Proiectul ajuns atunci la Curte statua că preşedintele ales in primul tur este demis cu majoritatea voturilor cetăţenilor inscrişi in listele electorale, iar cel ales in turul al doilea, cu majoritatea voturilor valabil exprimate de cetăţenii prezenţi la urne. In plus, se introducea o nouă prevedere, care stabilea că organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puţin de 6 luni inainte de data alegerilor de orice tip.

PRIMUL VERDICT. La 21 februarie, Curtea Constituţională a decis insă că aceste modificări sunt neconstituţionale. Referindu-se la modalitatea de demitere a şefului statului, judecătorii Curţii au constatat că "legiuitorul a dorit să aplice, sub aspectul voturilor exprimate, principiul simetriei juridice la alegerea Preşedintelui Romaniei in al doilea tur de scrutin şi la demiterea acestuia ca urmare a consultării populare", dar au arătat că "principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusă posibilitatea aplicării acestuia in dreptul public" şi că un stat de drept se opune "aplicării aceleiaşi sancţiuni preşedintelui Romaniei, in mod diferit, in funcţie de modul in care el a obţinut această funcţie: in primul tur de scrutin, in al doilea tur de scrutin sau ca urmare a interimatului in exercitarea funcţiei". Judecătorii Curţii Constituţionale au lăsat insă o portiţă deschisă: "Curtea nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate de voturi relativă pentru demiterea preşedintelui Romaniei in toate cele trei situaţii". PSD a profitat de această ultimă judecată a Curţii şi a refăcut proiectul de lege, adoptat intr-o nouă formă de Camera Deputaţilor, la 21 martie a.c.: "Demiterea preşedintelui Romaniei este aprobată dacă a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum". Pe această modificare urmează să se pronunţe vineri judecătorii Curţii, in condiţiile in care in prezent legea prevede că preşedintele este demis cu votul majorităţii cetăţenilor inscrişi in listele electorale.

A DOUA DECIZIE. Tot anul acesta, pe la Curtea Constituţională a mai trecut un proiect de lege de modificare a Legii referendumului (iniţiat de patru deputaţi PNL şi doi ai PD), după ce fusese reexaminat de parlamentari in urma solicitării preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului contestase prevederea conform căreia "organizarea referendumului nu poate avea loc simultan cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puţin de 6 luni inainte de data alegerilor menţionate". Insă, graţie amendamentelor parlamentarilor PSD, proiectul revizuit a plecat de la Camera Deputaţilor la promulgare, la 20 februarie a.c., cu un conţinut diferit de cel iniţial şi de ceea ce solicitase preşedintele: "Referendumul naţional nu poate avea loc cu mai puţin de 3 luni inainte sau după data alegerilor prezidenţiale, parlamentare ori pentru Parlamentul European sau a unui alt referendum naţional" şi demiterea preşedintelui Romaniei, ales in primul tur, este aprobată dacă a intrunit majoritatea voturilor cetăţenilor inscrişi in listele electorale, iar a celui ales in al doilea tur, dacă a intrunit majoritatea voturilor valabil exprimate pe intreaga ţară de către cetăţenii prezenţi.

Parlamentarii PD au atacat la Curte şi aceste modificări. Judecătorii, intruniţi in şedinţă la data de 4 aprilie 2007, le-au declarat neconstituţionale, motivand că "incalcă prevederile art.77 alin.(2) din Constituţie, depăşind limitele de sesizare formulate de preşedintele Romaniei". Articolul invocat prevede că "Inainte de promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii".

CALE DESCHISĂ "Curtea nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să opteze pentru o majoritate de voturi relativă pentru demiterea preşedintelui in toate cele trei situaţii (n.r. preşedintele ales in primul tur, preşedintele ales in al doilea tur şi preşedintele interimar)" Curtea Constituţională INCREZĂTOR "Sunt optimist. Am pus proiectul in concordanţă cu ultimele decizii ale Curţii Constituţionale şi cred că, de data aceasta, nu va mai fi nici o problemă" Florin Iordache deputat PSD, iniţiator

Referendum invalid. Ce urmează?

Bogdan Iurascu/JURNALUL NATIONAL DECISIV. Curtea va stabili ce va urma in cazul unui referendum invalid, spune Renatte Weber

Amendamentul adoptat de Parlament săptămana trecută, care prevede că, dacă referendumul este invalidat, Legislativul va decide calea de urmat, starneşte controverse, in contextul in care acest aspect nu este reglementat legislativ explicit. Se va aplica hotărarea Parlamentului? Sau, din nou, se va face apel la arbitrajul Curţii Constituţionale?

DECIZIA LA CC. Renatte Weber, preşedintele Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, consideră că, o dată cu decizia privind validitatea referendumului, Curtea Constituţională trebuie să decidă şi paşii următori. "Validarea pentru referendum este pentru demitere şi, din momentul in care eu nu am demiterea, ce se va intampla? Se va merge la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională va trebui să vadă dacă referendumul este valid sau nu şi, in acelaşi timp, Curtea Constituţională cred că va trebui să se pronunţe şi cu privire la situaţia de interimat, pentru că tot Curtea Constituţională a constatat că au fost indeplinite condiţiile interimatului. Deci Curtea Constituţională va trebui să se pronunţe şi cu privire la această situaţie, iar Parlamentul Romaniei a dat acea hotărare in care s-a spus foarte clar, Parlamentul va lua act de hotărarea Curţii Constituţionale", a declarat Weber la emisiunea "Ştirea zilei", de la Antena 3.

Şi profesorul universitar doctor la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Corneliu Liviu Popescu, consideră că, in cazul in care nu se intruneşte prezenţa necesară la referendum pentru a putea fi validat, in mod cert Curtea Constituţională trebuie să decidă ce se va intampla ulterior. "Curtea Constituţională constată existenţa imprejurărilor care justifică interimatul in exercitarea funcţiei de preşedinte al Romaniei şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului. Atenţie, inseamnă pot să constat şi că nu există justificările care impun interimatul. Pe cale de consecinţă, in opinia mea, Curtea Constituţională va trebui să statueze referendumul, dacă e valid sau nu, şi doi, tot ea va statua dacă mai există interimatul funcţiei pentru preşedinte", a explicat profesorul Popescu la Realitatea TV.

PREVEDERI. Legea referendumului 3/200 prevede la articolul 45 că Curtea Constutuţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia. (Aniela Nine)