Odorheiu Secuiesc / Afara-i frig si e-nnorat si Tudor nu mai vine

Acum sunt sigur ca suntem urmariti si protejati. Secuii insista sa fie foarte amabili. N-au pic de intelegere. Chiar ne-am plictisit. Regret profund absenta din Odorhei a domnului Vadim si, cum a inceput si o lapovita monotona, chiar ca nu mai e nimic interesant de facut.

O vreme m-am delectat cu Tom ez Jerry pe Cartun netorcÃş. La cata bataie a luat Tom, cred ca a fost asimilat ca peremist. Ne-au fost furate si telenovelele autohtone, si lacrimile. Ma uit la ea cum plange in televizor, iar el ii intinde, atat de protector, o batista. Ei bine, cand tanti ridica ochii inlacrimati si zice "Kesenep sepen", rad cu lacrimi. Nu intelegeti gresit, dar aici nu e vorba decat despre o campanie electorala inceputa mai devreme si care-i priveste doar pe maghiari. Se lupta ei intre ei pentru voturi. Povestea cu proclamarea autonomiei e o poveste.

Deci ne plictisim enorm. O pata de culoare ramane totusi primarul. Ca semn al ospitalitatii locale, ne intampina in fiecare zi cu un scurt discurs in maghiara. Dupa fetele preocupate ale consilierilor sai, sunt sigur ca nu ne injura, mai degraba le spune ce a mai gatit nevasta-sa. Partea doua, mai ampla, invidiabil romaneasca, se refera la argumente proautonomie. "Drumurile de pe aici sunt cele mai proaste din Romania. Vrem sa investim direct banii din taxele si impozitele locale. Pai, de ce nu cereti autonomie administrativa si o dati cu aia teritoriala? Dar de ce va deranjeaza? Pai, pentru ca... "n-are rost sa mai explic. E clar ca n-are nimic altceva in cap. Poate doar alegerile locale viitoare, din partea Uniunii Civice Maghiare. Tare i-ar placea lu’ dom’ primar sa le castige si apoi sa negocieze niste locuri in Parlament cu UDMR, in care are "mai putina incredere decat in voi, ziaristii. (...) Verestoy a intrat la Guvern cu un proiect de lege pentru minoritati si a iesit cu o aprobare de export de lemne".

Niste copaci ciuntiti inca de alaltaieri nu mai pun in pericol scena care se monteaza dedesubt. Un sir lung de consoane, sarac amestecate cu ..., " si ù, semnalizeaza un minor accident de munca si diferite tipuri de relationare cu mama celui caruia i-a scapat fierul pe mana.

STEAGURI. Deocamdata doar maghiarii au avut de suferit. Un roman haios, cand nu e suparat, din Balan - localitate populata cu mai putini maghiari decat ar vrea unii, povesteste cum serbeaza el 15 martie: "De ziua maghiarilor ma uit la steaguri. Sunt frumos colorate, rosu, alb, verde. Par sa fie italienesti. Iubesc Italia, deci am acasa o colectie mare de drapele. In Balan e o singura intrare, recte, o singura iesire, asa ca baietilor astora nu prea le da mana sa faca scandal. Nu au unde sa fuga. Nu stiu ce sa ma mai fac cu atatea steaguri...". De doua zile n-am auzit un localnic roman care sa se planga de maghiari.

O ciurda de puradei desculti si viermuitori se repede ca un banc de piranha dupa trecatori. Tacem. Rugaminti fierbinti, unguresti, ies din corpurile lor micute, rebegite de frig. Daca-i aduni pe cantar, fac toti cat Fetita cu chibriturile, poveste pe care ei n-o cunosc, nici oral si nici in scris. Ard instantaneu orice bucata de hartie intr-un tomberon incandescent, care tine familia unita. Un tip le zice celor sapte pitici negri-mititei: "Ferea, ca va iau pe talpa tot neamul vostru tiganesc". Doamne! Ce tanguiri fierbinti, romanesti am mai auzit dupa asta! E o constanta in toate. Intrebare: cum ar rezolva conducatorii prezumtivului Tinut Secuiesc autonom problema minoritatilor?