Olimpiada de iarnă a familiei Ridzi

Ambiţiile turistice ale familiei Ridzi depăşesc graniţele ţării. Prin proiectul telegondolei din Parâng, Tiberiu&Monica Ridzi vor să ia faţa celebrei staţiuni de olimpice schi Kitzbuehel din Austria. Şi asta chiar dacă turiştii o să fie îndesaţi ca sardelele pe pârtii sau o să fie cazaţi câte doi în paturi supraetajate, la particular, în Petroşani. Între timp, după "predica" antipopulistă a lui Băsescu, Guvernul se dă preocupat de banul public prin înfiinţarea unui consiliu pentru raţionalizarea cheltuielilor de la buget.

Necesitatea construirii telegondolei din Parâng porneşte de la nişte cifre năucitoare cuprinse în studiul de fezabilitate realizat de Centrul Profesional de Proiectare şi Cadastru S.A. Petroşani:  în masivul Parâng vor urca cu telegondola 300.000 de turişti pe sezon. Şi aceasta chiar dacă vor fi amenajaţi doar 30 km de pârtie, iar capacitatea de cazare în acest masiv este de 625 de camere.

Cu tot optimismul afişat de primarul Tiberiu Iacob Ridzi, 30 de km de pârtie nu pot face faţă unui aflux de schiori atât de mare nici dacă s-ar instala tunuri de zăpadă care să funcţioneze 12 ore pe zi. Cât despre cazare şi condiţii civilizate, nici nu poate fi vorba. "În momentul ăsta nu există această capacitate. Dar această construcţie durează estimat de noi undeva la 4 ani. Şi eu sunt convins că în toată această perioadă locurile de cazare vor fi realizate", a declarat miercuri seară primarul Petroşaniului Tiberiu Ridzi în emisiunea "Vorbe grele" cu Victor Ciutacu de la Antena 2.

De altfel, în ciuda criticilor aduse acestui proiect, Tiberiu Ridzi insistă pentru realizarea lui, considerându-l "o prioritate, o alternativă la ceea ce înseamnă Valea Jiului acum, ca şi minerit".  
CONFORT PUŢIN, AMBIŢII MARI
Dar în ce constă concret acest proiect. "E vorba de amenajarea unui domeniu schiabil de aproape 30 km de pârtii de schi, care are în componenţă o telegondolă cu o lungime de 8,2 km, are 9 instalaţii de transport pe cablu, 7 telescaun şi două benzi transportoare într-o lungime totală de 8 km. Este vorba de instalaţie de zăpadă artificială, de un lac de acumulare de 63.000 metri cubi, de aducţiunea de apă, de toate utilităţile necesare pentru o asemenea staţiune de schi. Începând de la tiketing", îl descrie Ridzi. Şi toate acestea pentru 300.000 de turişti! Pentru a înţelege ce înseamnă un asemenea aflux de turişti/schiori şi pentru a înţelege ce infrastructură este necesară ca aceşti schiori să utilizeze în condiţii optime pârtiile de schi, vă prezentăm o statistică pe sezonul de schi 2007/2008 a departamentului din Tirol/Austria referitoare la numărul de turişti prezenţi în regiune, luând ca exemplu staţiunea olimpică Kitzbuehel care a avut 120.954 de turişti în sezonul de iarnă 2007/2008. Şi aceasta în condiţiile în care staţiunea dispune de 9773 locuri de cazare (împreună cu cele 3 localitati invecinate ) şi 170 km pârtie, 54 de instalaţii de lifturi (dintre care 9 telecabine/gondole, 28 telescaune, restul teleschiuri. Cam tot atât le-ar trebui şi celor  300.000 vizitatori estimaţi anual în Parâng. Staţiunea Kitzbuehel are domeniul schiabil  la o altitudine asemanatoare cu cea din Parâng. 


Click pe imagine pentru detalii privind staţiunea Kitzbuehel

Tot în emisiunea lui Victor Ciutacu, primarul Petroşaniului confirma cifra de 86 milioane de euro alocată acestui proiect, cu precizarea că prin licitaţie s-ar putea scoate un preţ mai mic. "Este vorba despre studiul de fezabilitate care la orice lucrare, de orice tip, spune care este valoarea estimată. Aceasta este o valoare estimată. Ea poate să fie mai mică sau mai mare. (...) Eu cred că da. Se poate, cum să nu (nr. un preţ mai mic). Este posibil. E o licitaţie şi sigur că cel care vine cu un preţ mai mic are şanse de câştig mai mari", a declarat Ridzi. Totuşi, dacă domnul primar e atât de sigur că se poate obţine un preţ mai mic, atunci cum explică dezvăluirile PSD Deva potrivit cărora documentaţia de atribuire a licitaţiei "vom găsi la punctul II. 2.2) o prevedere cel puţin ciudată . Acest paragraf deschide uşa unei alte hoţii: Autoritatea contractantă, a se citi Primăria municipiului Petroşani, îşi rezervă dreptul să crească suma cu încă 43,127,980 de euro, adică 181,137,516 RON, sau 1.811 miliarde lei vechi".
Şi încă o întrebare pentru domnul primar: aţi făcut cumva un anunţ de licitaţie internaţională având în vedere că există pe piaţa externă  mai mulţi producători de instalaţii pe cablu sau furnizori "la cheie"?
HOP ŞI UDREA CU EXPLICAŢII! PE BLOG!
În scandalul telegondolei din Parâng a apărut şi numele ministrul Turismului, Elena Udrea, banii pentru acest proiect provenind din bugetul acestui minister. În plus, Udrea este acuzată de PSD Deva că "întâmplător aterizează tot mai des în ultima vreme în masivul Parâng cu elicopterul personal al d-lui Adişor Violin Gărdean însoţită de acesta şi familia Ridzi", Gărdean fiind cel care deţine firma ce a realizat studiu de fezabilitate pentru telegondolă contra sumei de  53 miliarde lei.

Ca urmare, Udrea ia atitudine pe blogul personal şi anunţă că proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turistică Parâng a fost cuprins în lista de finanţare aprobată de Guvernul Tăriceanu, iar Ministerul Turismului doar a reuşit să aloce, în 2009, 14,8 milioane lei pentru confinanţarea execuţiei lucrărilor. "În legătură cu atât de disputatul proiect de dezvoltare a domeniului schiabil în zona turistică Parâng, acesta a fost cuprins pe lista lui Tăriceanu (conform HG nr. 1762/2006), cu o finanţare de 1,349 milioane lei pentru Consiliul Local al municipiului Petroşani pentru studii de fezabilitate în cadrul proiectului , după care a fost nominalizat în HG nr. 1537/2008 cu 8 milioane lei pentru finanţarea proiectului tehnic. Eu doar am reuşit să aloc în acest an 14,8 milioane lei pentru confinanţarea execuţiei lucrărilor", afirmă Elena Udrea.

CUM REZOLVI O PROBLEMĂ: O ÎNGROPI ÎNTR-O COMISIE
În plin scandal Ridzi, Guvernul şi-a arătat preocuparea şi a rezolvat prtoblema cheltuirii cu nesăbuinţă a banului public: a înfiinţat un consiliu.

"Am decis înfiinţarea unui consiliu pentru raţionalizarea cheltuielilor publice. Un Consiliu format din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, ai Corpului de Control al primului-ministru şi condus de către subsemnatul, pentru a urmări modul în care sunt exercitate cheltuielile publice în România, pentru a atenţiona agenţiile, ministerele sau alte structuri care gestionează bani publici cu privire la modul în care sunt cheltuite resursele care provin din impozite şi taxe plătite de cetăţeni, ţinând cont şi de contextul actual al crizei în care ne aflăm", a anunţat premierul Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern de miercuri seară.

El a precizat că a atras din nou atenţia tututor miniştrilor să fie "extrem de atenţi şi de riguroşi" în modul în care aprobă utilizarea resurselor publice."De multe ori cadrul legal este perfect, dar în vremuri de criză trebuie să fim foarte atenţi cu privire la fiecare resursă pe care o utilizăm şi acolo unde se pot face economii, ele să fie făcute, chiar dacă există acoperire bugetară şi respectată procedura legală", a spus Boc. Potrivit premierului, acest consiliu poate formula şi propuneri de utilizare mai eficientă a fondurilor publice alocate ministerelor, agenţiilor şi altor structuri bugetare.

Anunţul lui Boc a venit la câteva ore după ce, prezent la o dezbatere şeful statului tuna împotriva "risipirii" banilor de la buget". "Se remarcă o lipsă de coerenţă şi de responsabilitate în alocarea resurselor publice destinate politicilor sociale. Riscăm să devenim un popor de asistaţi social", a declarat Băsescu, în cadrul unei dezbateri organizate de Fundaţia Erste, membră a grupului austriac Erste.  "Înseamnă că nu avem priorităţi în alocarea banilor publici. Originea risipei se află într-un comportament politic de natură populistă şi în lipsa de transparenţă a stabilirii priorităţilor bugetare", a spus Băsescu.