PD, şi in Opoziţie, şi cu sufletu’n rai

O statistică a PNL arată că peste 700 dintre directorii sau şefii instituţiilor publice din teritoriu au fost susţinuţi de PD la instalarea in funcţie la sfărşitul lui 2004. După scoaterea PD de la guvernare, aceştia au rămas in funcţii, iar de atunci liberalii tot incearcă să-i dea afară.

Deşi nu mai sunt membri ai Guvernului şi depun moţiuni de cenzură, democraţii incă mai deţin 700 de posturi publice, după cum arată o statistică internă a PNL. Posturi pe care liberalii le-ar vrea eliberate, deşi unii dintre aceşti democraţi au devenit funcţionari publici.


Cei peste 700 de reprezentanţi ai PD aflaţi incă in conducerea instituţiilor deconcentrate le stau in găt liberalilor, care de la episodul moţiunii de cenzură cer tot mai vehement schimbarea lor din funcţie. Impedimentul este insă chiar Statutul funcţionarilor publici, modificat in 2006, care include in această categorie persoanele din conducerea instituţiilor administraţiei publice din teritoriu şi care nu permite demiterea fără motiv a acestora. Discuţia a fost deschisă săptămăna trecută de episodul moţiunii de cenzură depusă de PD, liberalii replicănd atunci că ar fi normal ca reprezentanţii PD să plece de la conducerea instituţiilor deconcentrate, din moment ce liderii partidului lor atacă politica Guvernului.
Mai mult, liberalii s-au şi apucat să-i numere pe reprezentanţii PD, care incă se mai află in funcţie la conducerea instituţiilor subordonate diferitelor ministere, precum case de pensii, inspectorate şcolare, autorităţi de sănătate publică.


STATISTICĂ. Inventarul făcut de PNL arată că peste 700 dintre directorii sau şefii instituţiilor publice din teritoriu au fost susţinuţi de PD, ca membri ai acestui partid, la preluarea funcţiei la sfărşitul lui 2004. Printre judeţele "inţesate" de democraţi se află Călăraşi, unde şefiile a 32 de instituţii, printre care Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, Agenţia Naţională de Administare Fiscală, Casa judeţeană de pensii, Direcţia Generală a Finanţelor Publice etc., sunt deţinute de persoane susţinute de PD. In topul judeţelor se mai află Botoşani, unde 33 de instituţii, printre care Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Inspectoratul Teritorial de Muncă etc., sunt sub şefie democrată. La fel, judeţul Vrancea este "stăpănit" tot de democraţi: Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Direcţia Sanitar-Veterinară, Inspectoratul pentru Calitatea Seminţelor, Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie etc. in total 19 instituţii, salarizează nu mai puţin de 32 de şefi susţinuţi de PD. In Teleorman, 26 de reprezentanţi ai PD au fost numiţi la conducerea unor instituţii precum Direcţia Muncii, Oficiul Judeţean de Cadastru, Sistemul de Gospodărire a Apelor, Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor, Direcţia Silvică etc. La fel, in judeţul Timiş, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri, Direcţia Silvică Timiş, Direcţia Regională Vamală, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Direcţia Apelor Banat, in total 25 de instituţii, sunt conduse de actuali sau foşti reprezentanţi ai PD. Judeţele in care PD este cel mai slab reprezentat sunt Covasna şi Harghita, unde liberalii au numărat cinci şi respectiv nouă democraţi.


BAZĂ DE DATE. Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, recunoaşte că liberalii au o bază de date in care sunt inventariate toate funcţiile la nivel judeţean, funcţii care "in parte au revenit PD in baza protocoalelor", dar susţine că rămănerea reprezentaţilor PD in aceste posturi este o chestiune de "moralitate". "Noi am cerut PD să işi retragă oamenii din funcţiile publice, din moment ce consideră că nu mai sunt compatibili cu programul acestui Guvern. Cred că au de făcut o alegere, ori declară că sunt de acord cu politica miniştrilor, ori, dacă nu, să demisioneze pentru că nu pot rămăne directori generali in instituţiile in care trebuie să facă tocmai politica acestor miniştri", ne-a declarat Motreanu. Cereri imperative ale liberalilor ca oamenii susţinuţi de PD să fie retraşi au fost lansate şi de preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care făcea referire directă la şefii inspectoratelor şcolare proveniţi din PD, despre care a spus că sunt fie consilieri locali, fie judeţeni şi trebuie să işi asume atăt decizii politice, căt şi programul de guvernare. In ceea ce-i priveşte pe democraţii care au statutul de funcţionari publici, preşedintele Camerei Deputaţilor a declarat că activitatea lor "trebuie judecată exclusiv in funcţie de competenţă de către ministrul de resort".


PLANURI. La două săptămăni după scoaterea PD de la guvernare, deputatul PNL Horia Uioreanu anunţa că Guvernul are in pregătire un proiect de lege care prevede inlocuirea şefilor de servicii deconcentrate la fiecare schimbare de guvern, deoarece şi acestea sunt posturi politice, chiar dacă persoanele care ocupă funcţiile au dat concurs. "Noi am enunţat incă din 2004 ca anumite funcţii de la nivelul serviciilor deconcentrate la nivel judeţean să devină funcţii de demnitate publică şi să existe doar pe durata unui anumit guvern. Aceasta pentru a exista o reprezentativitate in teritoriu a Guvermului şi să nu mai existe veşnica hărjoneală la fiecare remaniere de Guvern", declara Uioreanu. Potrivit acestuia, inlocuirile ar urma să aibă loc o dată la doi sau patru ani, in funcţie de schimbarea guvernului. "A avut loc acum o remaniere, este un nou Guvern, cu altă structură. S-ar impune şi o schimbare in teritoriu, pentru că o parte din partidele din 2004 nu mai sunt la guvernare. Funcţiile au fost ocupate politic, chit că au fost organizate concursuri, care au fost formale", mai spunea deputatul liberal. De atunci au trecut două luni, iar Guvernul nu a făcut nici un demers legislativ in acest sens.

Ce spune legea

Statutul funcţionarilor publici, cu modificările din 2006, arată că funcţionarii publici "de conducere" sunt, printre alţii, directorii generali şi directorii generali adjuncţi din aparatul autorităţilor administrative autonome, al ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administaţiei publice centrale, precum şi directorii generali şi adjuncţi ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale. Funcţionarilor publici le este interzis să facă parte din partide politice sau să ocupe funcţii de conducere in structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, ceea ce inseamnă că, dacă au fost membri de partid la numirea in funcţie, şi-au dat demisia sau s-au suspendat in momentul apariţiei noii legi, in ianuarie 2006. Legea mai prevede două cazuri in care un funcţionar public poate fi schimbat din funcţie: pentru săvărşirea repetată a unei abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave sau dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru incetarea acestuia in termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. Potrivit legii, funcţionarii publici sunt intalaţi in funcţie prin concurs.

Misiune pentru Remeş

Şi după ruperea grupării Stolojan de PNL liberalii au inventariat "pagubele", numărănd membrii partidului lor, deţinători ai unor funcţii publice, care au dezertat la viitorul PLD. La 1 ianuarie 2007, secretarul general de atunci, Decebal Traian Remeş, trimitea o circulară in toate filialele, prin care cerea "situaţia nominală a posturilor cuvenite PNL, care sunt deţinute in prezent de foşti colegi care au părăsit partidul". Misiunea i-a fost trasată lui Remeş chiar
intr-o şedinţă a conducerii liberale şi a fost recunoscută ulterior de acesta. "A fost o cerere normală. Voiam să văd pe ce oameni mă mai pot baza, cu cine mai lucrez", ne-a declarat actualul ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeş.