Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În cei zece ani de când România a aderat la Uniununea Europeană, am avut şi români care au acces în funcţii înalte la Bruxelles. Cel mai sus în ierarhia Uniunii a ajuns premierul Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură, dar şi Corina Creţu, desemnată comisar european pentru Politică Regională. Un alt nume important este cel al lui Siegfried Mureşan, care a devenit primul eurodeputat român negociator-şef pentru bugetul Uniuniii Europene.
Fost ministru al Agriculturii în guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, premierul Dacian Cioloş este unul dintre cei mai cunoscuţi români în cercurile înalte de la Bruxelles. De profesie inginer agronom, Cioloş a studiat agronomia la Cluj-Napoca, apoi în Franţa, la Rennes şi Montpellier. În februarie 2010, românul Dacian Cioloş a fost desemnat comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală. În cadrul mandatului său, care s-a încheiat în 2014, Cioloş a gestionat unul dintre cele mai importante portofolii, realizând prima reformă a Politicii Agricole Comune. În 2009, când preşedintele de la acea vreme al Comisiei Europene, portughezul Jose Manuel Barosso, anunţa lista comisarilor europeni, şeful Executivului comunitar îl prezenta pe Cioloş drept “cel mai competent candidat” pe care l-a avut pentru Agricultură. “Sunt extrem de fericit să-l desemnez pe domnul Cioloş ministru (n.r. - comisar) pentru agricultură şi dezvoltare regională. Este de departe cel mai competent dintre toate numele pe care le-am primit pentru acest post. Dacă vă uitaţi la CV-ul lui, nu este nicio îndoială. Am vorbit cu el, ştiu că este foarte angajat în dosarul agriculturii, a lucrat toată viaţa în acest domeniu”, declara portughezul Barosso. De altfel, candidatura lui Cioloş în executivul european a fost puternic susţinută de Franţa, iar după obţinerea funcţiei de comisar european, multe voci au susţinut că, de fapt, Franţa ar fi obţinut două portofolii. Cioloş a rămas în cercurile înalte de la Bruxelles şi după finalizarea mandatului de comisar european pentru Agricultură. Din iulie 2015, a devenit consilierul personal al noului preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pe probleme de securitate alimentară. A părăsit în scurt timp noua poziţie, fiind desemnat ca premier al României din noiembrie 2015, în urma demisiei Cabinetului Ponta, după tragedia de la Colectiv. “Sunt acuzat că sunt vândut străinilor sau că nu sunt român. Pentru ce? Pentru faptul că am stat un an şi jumătate la studii în Franţa şi aproape cinci ani de zile la Bruxelles, trimis de România. Faptul că eu am fost la Bruxelles şi că am experienţa aceasta în afară îmi dă şi credibilitate. Familiaritatea aceasta cu liderii europeni nu se obţine prin discursuri populiste şi naţionaliste împotriva străinilor făcute acasă”, declara Dacian Cioloş în săptămâna alegerilor parlamentare.
Corina Creţu, în fruntea PE
În 2014, Corina Creţu a fost rivala lui Dacian Cioloş în cursa pentru ocuparea locului de comisar european rezervat României. Fosta jurnalistă a fost propusă la acea vreme de către premierul Victor Ponta, în urma unui confict deschis cu preşedintele Traian Băsescu. Propunerea iniţială, susţinută prin consens de ambele palate, a fost continuarea mandatului de comisar european de către Dacian Cioloş, însă această variantă a picat din cauza faptului că noua arhitectură a Comisiei Europene nu permitea menţinerea în funcţie a unui comisar şi impunea, printre altele, un echilibru de gen. Astfel, din septembrie 2014, Corina Creţu a fost desemnată comisar european pentru Politică Regională în mandatul Comisiei Jean-Claude Juncker. Românca a absolvit în 1989 Facultatea de Cibernetică din cadrul ASE, însă din vara anului 1990 s-a orientat spre o carieră în presă. A fost reporter politic şi publicist comentator la diferite cotidiane, remarcându-se prin faptul că a reuşit să-i ia o declaraţie în exclusivitate preşedintelui american Bill Clinton. Corina Creţu a renunţat la cariera jurnalistică în 1992, când s-a angajat la Cabinetul purtătorului de cuvânt al preşedintelui Ion Iliescu. De altfel, Creţu şi-a construit cariera politică în apropierea fostului şef de stat, fiind alături de Iliescu în cele două mandate la Cotroceni. În anul 2000, Creţu a renunţat la postul de deputat PDSR de Bucureşti pentru a-l urma pe Iliescu ca purtător de cuvânt al preşedinţiei. În prezent vicepreşedinte al PSD, Creţu şi-a început efectiv cariera politică în 1997, când a devenit secretar executiv al PDSR şi vicepreşedinte al organizaţiei de femei a partidului. În 2004, Corina Creţu a fost aleasă ca senator pe listele PSD, iar în 2007, la primele alegeri europarlamentare organizate în România, a devenit europarlamentar. Şi-a păstrat mandatul la alegerile din 2009 şi cele din 2014, când a fost prima pe listele alianţei PSD-UNPR-PC. Între 2009 şi 2014 Creţu a activat ca vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare din Parlamentul European, iar între 2012 şi 2014 a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din PE. Din iulie 2014, Creţu a fost aleasă vicepreşedinte al Parlamentului European cu 406 voturi.
Bugetul UE, pe mâna unui român
Un alt român pe cai mari la Bruxelles este şi europarlamentarul Siegfried Mureşan (PPE/PMP). Luna trecută, Mureşan a devenit primul eurodeputat român ales ca negociator-şef al Parlamentului European pentru bugetul anual al UE. Comisia pentru bugete din PE l-a desemnat ca raportor al Parlamentului pentru proiectul de buget al Uniunii din anul 2018. Europarlamentarul român este vicepreşedinte al Comisiei pentru bugete din Parlamentul European şi are experienţă în negocierile bugetare ale UE. Anul acesta a lucrat în calitate de raportor din partea Grupului PPE la proiectul de Buget UE pentru 2017 şi a făcut parte din delegaţia PE la concilierea bugetară cu Consiliul UE în cadrul căreia s-a aprobat bugetul pentru anul viitor, în valoare de 158 de milioarde de euro. “Este o sarcină deosebit de importantă şi dificilă să negociezi un buget de 155-160 de miliarde de euro, dar o voi face cu mare responsabilitate”, a spus europarlamentarul român după numirea în funcţia de negociator-şef.
Siegfried Mureşan, europarlamentar PPE/PMP: Vreau ca 2018 să fie anul în care România va absorbi foarte multe fonduri europene. Pentru asta eu voi pune la dispoziţie banii necesari în bugetul UE pentru a efectua plăţile la timp către investiţiile în domeniile importante ale României: pentru coeziune, proiecte de infrastructură şi construcţia de autostrăzi. Dar trebuie şi Guvernul României să îşi facă treaba şi să absoarbă aceşti bani.
Dacian Cioloş, fost comisar european pentru Agricultură: Eu nu am negociat niciodată în genunchi la Bruxelles, am negociat întotdeauna în pricioare, de la egal la egal şi în felul acesta am putut să îmi fac treaba în calitate de comisar şi de orim-ministru. Nu mai trebuie să stăm în genunchi acolo. Trebuie să dovedim că noi, ca români, putem să fim la fel de buni şi la fel de fermi ca oricare alţii.
