Seceta, noul subiect in războiul dintre palate

Preşedintele Băsescu e deranjat de "seninătatea" Guvernului in faţa secetei, iar premierul Tăriceanu se intreabă "care-i criza?" şi cum ar putea ajuta şeful statului.
• Prognoza - Caniculă la jumătatea lunii iulie

Canicula şi seceta din ultima vreme nu puteau să-i lase reci pe preşedinte şi premier, aşa că cei doi au mai incins un război politic. Pe şeful statului il deranjează "seninătatea" guvernului in faţa crizei, premierul intreabă "care-i criza?" şi spune că guvernul işi face treaba.


Şeful statului i-a cerut ieri premierului, printr-o scrisoare, să prezinte in şedinţa de măine a CSAT o evaluare a situaţiei cauzate de secetă şi s-a declarat ingrijorat de "seninătatea" pe care o afişează autorităţile, după principiul "Este secetă, nu putem aduce ploaia". Traian Băsescu a declarat apoi că a cerut să afle de la Guvern: situaţia debitelor de suprafaţă, situaţia rezervei strategice de apă care "se află sub pămănt", situaţia acumulărilor de apă, situaţia localităţilor cu deficit de apă şi riscurile de deficit, situaţia suprafeţelor agricole afectate şi perspectiva pănă la toamnă, impactul secetei din punct de vedere al resurselor energetice, situaţia rezervelor de stat, efectele asupra sistemului naţional de transporturi, evaluarea riscurilor asupra sănătăţii publice, evaluarea privind riscurile de incendii şi analiza posibilităţilor de intervenţie din punct de vedere financiar. Precizănd că prognozele pentru lunile iulie şi august sunt alarmante şi că sunt deja condiţii de secetă in cinci judeţe, şeful statului a catalogat drept "ridicole" măsurile luate pănă acum de Guvern, cum ar fi trimiterea de cisterne cu apă in localităţile afectate, pentru că nu rezolvă problema de fond. Preşedintele a şi dat indicaţii guvernului: punerea in aplicare a planului de execuţie de foraje la medie şi mare adăncime pentru a accesa rezerva strategică de apă, realizarea unui program de exploatare a lacurilor, introducerea de restricţii in utilizarea apei din lacurile de acumulare pentru producerea energiei electrice.


NU E CRIZĂ. Premierul Tăriceanu este insă de altă părere. "Nu suntem intr-o situaţie de criză din cauza rezervelor de apă, iar superficialitatea cu care se discută pe această temă mă ingrijorează. In nici un bazin hidrografic nu este necesar să fie aplicat un plan cu măsuri de restricţie", a declarat premierul, invocănd calculele Ministerului Mediului. Premierul a participat la şedinţa Comitetului naţional pentru situaţii de urgenţă, la Ministerul Internelor, unde a susţinut că il va informa pe preşedinte, aşa cum a cerut, dar că nu ştie cum ar putea acesta să ajute Guvernul. "Mi-a transmis de la cabinet cineva că a venit o solicitare in acest sens. Sigur că dacă preşedintele doreşte să fie informat, cu toată plăcerea. Nu am nici un fel de rezerve in această privinţă. Dacă poate să ne şi ajute... nu ştiu dacă are posibilitatea", a spus Tăriceanu.


MĂSURI. Premierul a amintit că Guvernul a aprobat măsuri de combatere a secetei incepănd cu luna ianuarie, prin suplimentarea fondurilor pentru irigaţii, şi i-a cerut ministrului Agriculturii, Decebal Traian Remeş, să prezinte Guvernului in termen de o săptămănă o strategie naţională cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru combaterea secetei şi să convingă asociaţiile de agricultori să incheie contracte de irigaţii. "Este o secetă serioasă, care afectează agricultura, dar efectele sunt mult reduse dacă se fac irigaţii", a spus Tăriceanu, arătănd că suprafaţa contractată pentru irigaţii este de doar 200.000 de hectare, in condiţiile in care Guvernul poate asigura subvenţii pentru irigarea a 700.000 de hectare. Intrebat dacă seceta va conduce la creşteri de preţuri pentru grău şi alte produse agricole, premierul a arătat că nu poate anticipa şi că experţii Ministerului Agriculturii evaluează incă acest lucru.

Ordinea de zi a CSAT, revăzută şi adăugită

In comunicatul iniţial al Administraţiei prezidenţiale privind ordinea de zi a şedinţei CSAT de astăzi nu se făcea nicio referire la evaluarea efectelor secetei şi la discutarea măsurilor ce trebuie luate, aşa cum anunţase şeful statului. Preşedinţia a revenit ulterior cu un nou comunicat, in care la primul punct al ordinii de zi a şedinţei CSAT figurează "prezentarea, de către primul-ministru al Guvernului Romăniei, a unui raport referitor la efectele secetei, măsurile luate şi măsurile planificate de Guvern pentru diminuarea consecinţelor acesteia".

Cernavodă, in dificultate

Intr-un singur subiect s-au inţeles premierul şi preşedintele: situaţia centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. Traian Băsescu a avertizat că există "o ingrijorare la resursa de la Cernavodă din punct de vedere al resursei energetice", iar Tăriceanu a recunoscut că centrala ar putea avea probleme de funcţionare, in luna septembrie, din cauza debitului scăzut al Dunării. "Vă avertizez că Ministerul Mediului ne indică posibilitatea ca in luna septembrie, datorită debitelor scăzute pe Dunăre, să avem probleme cu răcirea grupului unităţii numărul 1 de la Cernavodă şi in condiţiile in care debitele vor fi scăzute şi producţia de energie electrică la Porţile de Fier va scădea, trebuind poate să fie oprită şi Cernavodă. Avem o problemă de balanţă energetică şi vă avertizez de pe acum să luaţi toate măsurile şi să vă faceţi calculele necesare, astfel incăt să nu riscăm să cădem dintr-una in alta, să ne trezim cu restricţii de energie eletrică", i-a spus Tăriceanu ministrului Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian.

Cu trenul la 50o C

O călătorie cu trenul pe caniculă este o adevărată aventură. Nu numai călătorii suferă de cald, ci şi mecanicii de locomotivă. Pe lăngă faptul că in vagoane se inregistrează cel puţin 40oC-45oC, durata călătoriei este mult mai mare decăt cea inscrisă pe bilet din cauza restricţiilor de viteză, care duc la intărzieri de circa 30 de minute. "Excepţie face ruta Bucureşti-Constanţa, unde se şi lucrează la calea ferată, unde intărzierile depăşesc 100 de minute", conform Ministerului Transporturilor.

"Nu vor fi restricţii la apă"

Seceta din Romănia din ultima perioadă nu ridică incă probleme. "Două luni in mod sigur nu vor fi restricţii de vreun fel la consumul de apă. Avem 4,8 miliarde de metri cubi in amenajările de apă pe care le gestionăm noi şi incă 3,1 miliarde de metri cubi in lacurile mici adiministrate de autorităţile locale, in condiţiile in care, pentru iulie şi august, avem nevoie de circa 2,4 miliarde de metri cubi in condiţiile unui consum normal in intreaga ţară", a declarat ieri directorul Administraţiei Naţionale «Apele Romăne» (ANAR), Marius Postelnicescu. El a mai precizat că există incă destulă apă chiar şi pentru a iriga suprafeţe insemnate de teren şi pentru a mai salva din culturile care "s-au dezvoltat, dar nu la parametrii lor normali". Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) a anunţat chiar că a identificat in Moldova şi Dobrogea "zonele cele mai afectate de seceta din ultimele zile" circa 100 de locuri in care s-ar putea fora după apă din subteran pentru alimentarea comunităţilor "neglijente".

"Nu sunt probleme. Asta e concluzia noastră. Excepţie de la această stare de lucruri fac zonele şi comunităţile locale, care au neglijat problemele prognozate de noi incă de acum mai multe luni şi nu s-au găndit să-şi pregătească puţurile, să le adăncească şi să gestioneze corect rezerva de apă", a conchis Postelnicescu. "Dacă preşedintele s-a refe-rit la situaţia din agricultură, aici trebuie să admitem că seceta a cauzat probleme", a admis totuşi Petre Stanciu, directorul INHGA, care a asigurat populaţia că, dată fiind cantitatea de apă stocată in prezent in lacuri, nu există incă motive de ingrijorare. (Gabriela Antoniu)



CONDIŢII INUMANE. Cea mai nouă locomotivă are peste 26 de ani, iar 90% din cele 3.500 de vagoane de călători au peste 20 de ani vechime, a declarat Alexandru Noapteş, director CFR Călători. Mecanicii de locomotivă, cu excepţia celor care işi desfăşoară activitatea pe Săgeata albastră, stau in temperaturi de peste 50oC. "Dacă afară sunt 40oC, la noi in cabină sunt peste 50oC. Nu avem termometru in cabină. Avem aparate de aer condiţionat, deoarece locomotiva a fost reabilitată prin 2004, insă clima nu funcţionează. Mergem şi noi cu geamul deschis pe temperaturile astea ridicate", a explicat Iulian Alexe, mecanic de locomotivă in depoul Bucureşti Călători. Ca să-şi potolească setea, mecanicii de locomotivă primesc o sticlă de 1,5 litri de apă minerală pentru un drum dus-intors, care poate dura şi 16 ore. "Noi primim o sticlă de 1,5 litri de apă, iar şeful de tren primeşte o sticlă pentru 24 de ore", a spus Iulian Alexe. (Elena Stan)