Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Senatul a adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor, ca urmare a deciziilor Curţii Constituţionale.
Modificările la Legea 303/2004 au fost adoptate cu 83 de voturi "pentru" şi 36 "împotrivă".
Niciunul dintre amendamentele respinse în Comisia specială şi susţinute în plen nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru adoptare.
Majoritatea modificărilor la această lege au rămas în forma adoptată de Camera Deputaţilor, în urmă cu o săptămână.
Legea 303/2004 a fost modificată în sensul că preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor stagiari. Legea prevedea că preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor stagiari, iar refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, tot la Legea 303/2004, a fost eliminată implicarea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în verificarea declaraţiei olografe date de magistraţi pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informaţii.
Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice, din structurile autorităţii judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţiei Judiciare, Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei, au mai stabilit parlamentarii, modificând textul referitor la incompatibilităţi.
O altă modificare a Legii 303/2004 a fost eliminarea articolului care prevedea că judecătorul sau procurorul poate fi numit în funcţia de membru al Guvernului.
Referitor la eroarea judiciară, liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae a reformulat textul în plenul Camerei Superioare, explicând că "a făcut doar un acord corect".
"Există eroare judiciară atunci când în cadrul procedurilor judiciare a) s-au încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor fundamentale absolute ale persoanei, b)prin încălcarea în mod vădit incontestabil a normelor de drept material sau procesual s-a soluţionat în situaţie litigioasă contrar realităţii faptice sau juridice ori s-a produs neregularitate în modul de desfăşurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei", a citit Nicolae în plen noua prevedere.
Reformularea făcută de Şerban Nicolae în plen şi votată i-a nemulţumit pe senatorii Opoziţiei, dar preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu, a explicat că procedura este prevăzută de Regulamentul Senatului.
Printre amendamentele adoptate luni la statutul magistraţilor în Comisia specială şi însuşite ulterior prin vot de plenul Senatului, se numără cel care prevede că "statul, prin Ministerul Finanţelor Publice, va exercita acţiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului consultativ al Inspecţiei Judiciare, prevăzut la alineatul 7, şi al propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă". Termenul de exercitare a acţiunii în regres este de şase luni de la data comunicării raportului Inspecţiei Judiciare.
Un alt amendament, propus de PSD - ALDE, stipulează că "informaţiile care privesc statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară, organizarea şi funcţionarea CSM, cooperarea instituţională între instanţe şi parchete, pe de o parte, şi orice altă autoritate publică, pe de altă parte, precum şi actele administrative extrajudiciare emise sau încheiate de către sau între autorităţile publice care privesc sau afectează desfăşurarea procedurilor judiciare, prin derogare de la prevederile art. 12 din Legea 544/2001 constituie informaţii de interes public, la care accesul liber este garantat".
Senatul a mai adoptat, luni, în calitate de Cameră decizională, modificările la Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind funcţionarea şi organizarea CSM. AGERPRES
