Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Summitul NATO de la Ankara: Dan Constantin explică mizele pentru România, Ucraina și viitorul industriei de apărare
Summitul NATO de la Ankara are loc într-un moment în care războiul din Ucraina continuă să pună presiune asupra securității europene, iar statele aliate încearcă să accelereze investițiile în industria de apărare. În cadrul emisiunii „Agenda globală” de la Radio România Actualități, jurnalistul Dan Constantin, președintele UZPR, a analizat principalele teme aflate pe agenda liderilor alianței și impactul acestora asupra României.
Acesta a explicat că una dintre prioritățile reuniunii este consolidarea capacității de producție a industriei de apărare, astfel încât statele membre să poată răspunde noilor provocări de securitate.
Industria de apărare, una dintre principalele teme ale Summitului NATO
Dan Constantin a arătat că liderii NATO vor pune accent pe dezvoltarea unei industrii de apărare integrate, capabile să răspundă rapid cerințelor actuale.
„Acest subiect reprezintă una dintre prioritățile acestei reuniuni NATO la nivel înalt. Mâine de dimineață se desfășoară un forum al industriei de apărare, în deschiderea primei zile a summitului NATO, și acolo vor fi trasate, așa cum a anunțat și secretarul general Mark Rutte, câteva idei și în care cred că, așa cum a anunțat și în conferința de presă astăzi, este esențială o cooperare între industriile naționale, nu o fărâmițare, nu o divizare a puterii, o concentrare pe lucrurile de tehnologii avansate și de distribuire a cheltuielilor în mod rațional. Şi a mai subliniat încă un lucru: debirocratizarea, care poate să genereze energii și cooperări mai largi decât s-a făcut până acum.”
Potrivit acestuia, dezvoltarea industriei europene de apărare este deja în desfășurare, iar Programul SAFE poate contribui inclusiv la modernizarea capacităților României.
„În ceea ce privește întrebarea strictă pe care ați pus-o, dacă industriile de apărare din NATO vor putea să facă față acestor cerințe – pentru că este, până la urmă, un nivel foarte ridicat de investiții în industria de apărare -, cred că aceste lucruri sunt în mers, sunt în reglaj, și Programul SAFE contribuie într-o măsură determinantă pentru a asigura și creșterea dinamicității industriilor de apărare, inclusiv în România.”
Ucraina cere urgent mai multe sisteme de apărare antiaeriană
Un alt punct central al summitului îl reprezintă sprijinul militar acordat Ucrainei. După noile atacuri rusești asupra Kievului, președintele Volodimir Zelenski a cerut accelerarea livrărilor de sisteme de apărare antiaeriană.
Dan Constantin consideră că prioritatea este creșterea capacității de producție a acestor echipamente.
„Această cerință esențială pentru a asigura protecția aeriană a Ucrainei depinde în primul rând de capacitatea tehnică de a produce echipamentele necesare pentru apărarea antiaeriană. Sigur că sunt sistemele complexe, mă refer la Patriot, dar evident că ele nu sunt suficiente în momentul de față, ceea ce a subliniat și președintele Zelenski: a evidențiat realitatea din teren, în care rachetele rusești și dronele, atacurile masive cu drone penetrează sistemul de apărare aeriană al Ucrainei.”
Acesta a subliniat că NATO dispune de resurse economice suficiente pentru a răspunde rapid acestor nevoi.
„Dar, așa cum spunea Mark Rutte, este o prioritate pentru întregul ansamblu al NATO, și să nu uităm că el a mai făcut o precizare: că acest ansamblu, cei 32 de aliați plus invitații din Emiratele Arabe, din Bahrein, din Coreea, din Australia, din Noua Zeelandă, asigură în momentul de față circa două treimi din economia mondială. Or, această forță evident că poate să asigure o rezolvare, cred că într-un termen rapid, a cerințelor de creștere a siguranței, a apărării antiaeriene pentru Ucraina.”
România are nevoie de o apărare mai puternică împotriva dronelor
În analiza sa, Dan Constantin a atras atenția că amenințările generate de conflictul din Ucraina vizează și statele vecine, inclusiv România.
„Şi nu numai pentru Ucraina, pentru că acolo, în conferința de presă, s-a vorbit inclusiv de atacurile cu drone asupra teritoriilor limitrofe. Evident, noi știm realitatea românească. Şi noi avem nevoie de asemenea echipamente capabile să blocheze, să distrugă și să protejeze populația și teritoriul național de dronele care intră accidental sau dirijat din acest conflict ruso-ucrainean.”
Ce obiective are România la Summitul NATO
Referindu-se la participarea delegației române, Dan Constantin apreciază că mandatul autorităților este unul clar, chiar dacă România traversează o perioadă de tranziție guvernamentală.
„Evident că acest lucru este și mandatul cu care au plecat cei din delegația României. Sigur că există o suspiciune aici legată de instabilitatea guvernamentală, acolo sunt miniştrii interimari și al Apărării, și de Externe, așa încât… Cred însă că președintele Nicușor Dan va susține interesele României în cea de-a doua zi a conferinței, care este de fapt în Consiliul Nord-Atlantic, care se desfășoară în 8 iulie, începând de la 11:45, ora Turciei, și vom avea, evident, informații după această reuniune, în care vom afla substanța acestor schimbări și modernizări pe care summitul de la Ankara și-l propune.”
Donald Trump și tensiunile din interiorul NATO
Întrebat despre relația dintre Donald Trump și ceilalți lideri ai alianței, Dan Constantin consideră că declarațiile controversate ale fostului președinte american fac parte mai degrabă din strategia sa politică decât dintr-o intenție de a provoca o ruptură în NATO.
„Cred că… Sigur, ostilizarea este până la urmă și un element așa, nu neapărat folcloric, dar care face parte din strategia lui Trump de a impulsiona și cheltuielile de apărare – care, evident, de anul trecut, de la reuniunea de la Haga, au crescut substanțial -, de a asigura o susținere în interiorul Americii, pentru că acolo este un an electoral, sunt probleme complicate din punctul de vedere al echilibrului între republicani și democrați, și aceste… nu le-aș spune picanterii, dar aceste declarații care fac, sigur, deliciul presei și nasc atâtea comentarii de fapt nu pot să creeze o ruptură adâncă în interiorul NATO. Și cred că președintele Trump, după cum cred că şi–a exprimat speranța și Mark Rutte după discuția pe care a avut-o la Casa Albă, cred că se vor tempera asemenea declarații. Dacă plecăm de la realitatea românească, unde declarațiile sunt absolut explozive între partenerii politici care până deunăzi formau o coaliție de guvernare, iată că și în interiorul NATO sunt declarații mai abrupte, sunt asperități, dar sensul nu cred că se poate schimba.”
Citește pe Antena3.ro
