Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Schimbarea clasei politice a devenit un laitmotiv al partidelor într-un an electoral cu două rânduri de alegeri, localele din iunie şi parlamentarele din decembrie. Indiferent de culoare, liderii politici promit că vor schimba oferta clasică: figurile aproape eterne de pe scena politică vor fi înlocuite cu „mânji” tineri şi dornici de afirmare care vor schimba politica tradiţională. Jurnalul Naţional a analizat însă activitatea tinerilor care au intrat în Parlament în 2012, iar concluzia e una singură: tinereţea nu e o virtute, iar vârsta nu garantează în niciun caz succesul pe scena politică.
Conflictul dintre generaţii s-a iscat recent în interiorul PNL după ce Adriana Săftoiu i-a invitat pe senatorii şi deputaţii liberali cu trei-patru mandate să facă un pas în spate şi să lase locul tinerilor pe listele pentru parlamentare. „Cred că 16 ani pe care i-ai avut, uneori chiar 20 la dispoziţie să arăţi ţării ce poţi să faci pentru ea sunt suficienţi. Nu sunt susţinătoarea ideii că oamenii tineri ca vârstă neapărat sunt cei mai buni, ba chiar cred că ai nevoie de experienţă parlamentară”, a fost fitilul care a aprins butoiul cu pulbere în PNL. „Vorbim de o împrospătare a listelor cu mulţi oameni tineri, dar bine pregătiţi, cu multe doamne bine pregătite. Unul dintre principalele obiective este profesionalizarea listelor, pentru a spori eficienţa în Parlamentul României”, a anunţat şi liderul PSD, Liviu Dragnea.
Am căutat eficienţa şi n-am găsit-o
În căutarea eficienţei, Jurnalul Naţional a analizat activitatea deputaților care aveau vârsta de până în 35 de ani în 2012, la începutul actualei legislaturi. Am folosit drept criteriu de măsurare a eficienței numărul inițiativelor legislative avute de tinerii parlamentari care au ajuns într-un final legi. Statistica e clară: 58 de deputați aveau până în 35 de ani în 2012, ceea ce înseamnă 16% din numărul actual al parlamentarilor. Distribuția acestora pe partide arată în felul următor: 22 de la PNL (noul PNL, cel care a înghiţit vechiul PDL), 18 de la PSD, 3 de la ALDE, 2 de la UDMR, 2 de la vechiul UNPR, 2 de la minorități și 9 parlamentari neafiliați.
Sebastian Ghiţă – zero barat
În rândurile PSD, cele mai multe inițiative legislative care au devenit legi, 20, îi aparțin deputatului de Constanța, Marius Titus Dobre. De altfel, Titus Dobre a avut un număr impresionant de inițiative legislative, 84. La cealaltă extremă se află fostul său coleg de partid, Sebastian Ghiță. Exclus între timp din partid, Ghiţă a avut un număr impresionant de zero inițiative legislative în aproape patru ani de mandat. În întreaga legislatură, Sebastian Ghiță a luat cuvântul de trei ori: o dată la depunerea jurământului (31 de secunde), o dată la votul asupra programului şi listei Guvernului din decembrie 2012 (28 de secunte) și ultima oară în martie 2016 când a fost nevoit să se apere în faţa deputaţilor la cererea DNA pentru ridicarea imunităţii (discursul a avut 17 minute). În rest, Ghiţă n-a semnat nicio iniţiativă legislativă, doar moţiunea simplă „drepturile omului nu sunt un lux”, la adresa ministrului Justiţiei, Raluca Prună.
Ce au făcut mânjii liberali?
Citește pe Antena3.ro
PNL are doi parlamentari care au la activ zece inițiative legislative ajunse în final la stadiul de legi: George Scarlat, deputat de Galați, și Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, deputat de Iași. Scarlat a avut 98 de propuneri legislative, iar Cozmanciuc 67. În coada ierarhiei liberale, cu doar două propuneri ajunse la stadiul de legi, se află deputatul PNL de Suceava, Iulian Radu Surugiu.
Oamenii lui Tăriceanu
Deși grupul parlamentar ALDE are doar trei deputați care în 2012 aveau până în 35 de ani, unul dintre aceștia, deputatul Aurelian Ionescu, fost membru PC, a reușit să transforme în legi zece propuneri legislative. Vasile Cătălin Drăgușanu, de asemenea ex-PC, are la aciv nouă propuneri legislative care au devenit legi. Cel de-al treilea reprezentant ALDE, copreşedintele Daniel Constantin, are la activ patru inițiative devenite legi.
Deputații independenţi
Liderul deputaților neafiliați este fostul lider TSD, Mihai Sturzu. Fostul şef al tineretului social-democrat are 16 propuneri legislative transformate în legi. Până în decembrie 2015, Sturzu a fost deputat PSD. Din rândul deputaților neafiliați, cele mai puține inițiative legislative care au ajuns la stadiul de legi, două, le au Eugen Tomac, Adrian Gurzău și Răzvan Rotar. Înainte de a deveni deputat independent, în februarie 2014, Gurzău a făcut parte din grupul parlamentar PDL. Răzvan Rotaru a fost deputat PP-DD până în iunie 2013 și deputat PC până în iunie 2014, când a devenit independent. Preşedintele executiv al PMP, Eugen Tomac, are două propuneri devenite legi, dintre care una privește „exercitarea profesiei de moașă”. În 2015, Tomac a depus în Parlament o propunere pentru „reducerea numărului de parlamentari la 300” şi mai are la activ propunerea pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi.
În ceea ce îi privește pe cei doi tineri reprezentanți ai UDMR-ului în Camera Deputaților, Zolt Molnar și fostul ministru al Mediului, Attila Korodi, aceștia au cinci, respectiv şase propuneri legislative transformate în legi.
Generalul şi interesul naţional
Cele două tinere speranţe ale vechiului UNPR, Alin Constantin Bucur (venit în 2013 de la PP-DD) și Constantin Sergiu Vizitiu (venit în 2013 de la PDL) au doar două, respectiv trei inițiative transformate în legi.
Din tabăra minorităţilor, deputatul Slobodan Ghera, membru al Uniunii Croaților din România, a avut 30 de propuneri legislative, din care şase au fost promulgate legi, iar Ionel Stancu, membru al Asociației Macedonenilor din România, a avut 18 inițiative, din care numai două au ajuns la stadiul de legi.
Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt PNL: „Suntem într-un moment în care e limpede că cetăţenii au o reacţie nu foarte bună la figuri pe care le consideră deja erodate, de prea mult timp pe scena politicii, prea obişnuite în comoditate şi în privilegii”
„90% din candidaţii PMP au fost tineri, cu vârsta sub 40 de ani. Am mers pe ideea că românii cer schimbarea clasei politice. Eşecul a fost total. Tinerii au fost respinşi de electoratul românesc, fiind preferaţi oamenii cu experienţă politică”
Deputatul Sebastian Ghiţă s-a remarcat mai mult prin numeroasele dosare penale, contractele din IT şi vacanţele de lux în Dubai
Deputatul Eugen Tomac şi-a încercat norocul şi la alegerile locale. A candidat fără succes la primăria Sectorului 1 din Capitală.
24 de ani avea deputatul PSD de Teleormat, Cătălina Ştefănescu, la intrarea în Parlament în decembrie 2012. Social democrata a semnat 53 de proiecte de lege, dintre care 13 au fost promulgate
