Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ambiguitatea în ceea ce priveşte legislaţia administraţiei convine centralismului de la Bucureşti, a declarat vicepremierul Vasile Dîncu, sâmbătă, la Cluj, în cadrul unei conferinţe.
Vasile Dîncu a vorbit în discursul său despre etapele şi dificultăţile elaborării, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei, a Codului Administraţiei, un proiect care a fost început în urmă cu opt ani şi a cărui finalizare vicepremierul o doreşte realizată în toamna acestui an.
Dîncu mai a spus că, fiind sociolog, după ce a fost numit ministru a trebuit să se califice la locul de muncă, afirmând că a învăţat foarte multe lucruri în ultimele şase luni.
'Ceea ce am făcut, am încercat să accelerez procesele. Am senzaţia că cei care lucrează la reforme în România lucrează mereu în perspectiva unei istorii foarte lungi. Fac mereu grupuri de lucru şi caută şi caută mereu să construiască ceva de foarte lungă durată, procesele să dureze foarte mult. De exemplu, pentru Codul Administrativ era gândită, împreună cu specialişti ai Băncii Mondiale, o procedură care să dureze câţiva ani de aici încolo. (...) A fost un proces care mai degrabă a stagnat decât a avut continuitate. M-am întrebat de ce se întâmplă acest lucru. (...) Din păcate am constatat câteva lucruri. În primul rând cred că ambiguitatea în ceea ce priveşte legislaţia administraţiei convine centralismului de la Bucureşti', a spus Dîncu.
Vicepremierul a precizat că în ultimele şase luni, de când este la şefia ministerului Dezvoltării Regionale, a încercat să fie 'un ministru al Provinciei, un ministru al autorităţii locale', afirmând că pentru administraţia centrală există foarte mulţi oameni calificaţi deja.
'De foarte multe ori mi se spune, când insist cu regionalizarea, cu procesul de descentralizare, mi se spune: nu sunt pregătiţi oamenii în teritoriu pentru asta. Lucrul acesta chiar nu este adevărat. La minister avem specialişti veniţi din Timişoara, Cluj, Tulcea, Constanţa', a spus Dîncu.
Vicepremierul a mai spus că în ultimele luni a avut foarte multe întâlniri cu reprezentanţi ai asociaţiilor comunelor, oraşelor sau municipiilor, cu prefecţi sau preşedinţi de Consilii judeţene şi că de data aceasta, folosindu-se de calităţile de sociolog, a adunat extrem de multe informaţii şi sesizări pe care echipa care elaborează Codul Administrativ le vor folosi.
Vasile Dîncu a mai precizat că noul Cod Administrativ va trebui să dezvolte un cadru juridic unitar, aplicabil tuturor categoriilor de autorităţi publice.
'În martie am adoptat principiile prealabile ale Codului Administrativ, se lucrează de 5 ani la ele, însă întotdeauna au fost blocate undeva la o instituţie. O parte a întârzierilor venea din lipsa de încredere între instituţiile statutului, instituţiile de control, de luptă împotriva corupţiei, spuneau că dacă aceste teze ajung în Parlament se vor distruge principiile legate de lupta anticorupţie', a explicat ministrul.
Potrivit ministrului, Codul Administrativ va încerca să adune cele mai importante prevederi din cele 18 legi fundamentale, deja existente, legate de administraţie, pe care să le definească mult mai clar şi să elimine o cantitate extrem de mare de ambiguităţi referitoare la incompatibilităţi sau atribuţiile pe care le au instituţiile, dar şi multe alte inadvertenţe şi contradicţii sau definiri necorespunzătoare.
Codul Administrativ va fi structurat pe şapte capitole care se vor referi la administraţia publică centrală, prefecţi şi Instituţia Prefectului, administraţia publică locală, statutul funcţionarilor publici, exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului, răspunderea administrativă, iar ultimul capitol va fi dedicat serviciilor publice.
Cu această ocazie vicepremierul a anunţat şi organizarea, la finalul lunii iunie, a unei dezbateri publice, la Bucureşti, pe tema noului Cod Administrativ.
Vicepremierul Vasile Dîncu a participat, sâmbătă, la conferinţa internaţională 'Europenizarea dreptului administrativ şi codificarea procedurii administrative', organizată la Facultatea de Studii Politice, Administrative şi ale Comunicării a UBB din Cluj-Napoca.
Sursa: AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
