Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Însă medicii trag un semnal de alarmă cu privire la creşterea numărului de persoane care se prezintă la urgenţe cu intoxicaţii accidentale grave.
„Intoxicația cu ciuperci poate fi letală”, iar cele toxice nu pot fi identificate prin introducerea unei lingurițe de argint sau a usturoiului în vasul în care sunt preparate ciupercile, așa cum cred mulți români, avertizează dr. Tudor Ciuhodaru. Urgentistul explică și care sunt măsurile de prim ajutor care v-ar putea salva viața într-o astfel de situație.
„Atenție, a apărut primul caz letal de intoxicație cu ciuperci. Un pacient din Moșna nu a mai putut fi salvat, iar alte două paciente au ajuns în stare gravă la spital, după ce au consumat ciuperci culese din pădure. Intoxicația cu ciuperci poate fi letală. Nu vă jucați cu așa ceva!”, a avertizat medicul Tudor Ciuhodaru pe o rețea socială, subliniind că numărul și gravitatea acestor intoxicații cresc în această perioadă de căldură prelungită.
Reacția specialistului în urgențe vine după ce, zilele trecute, un bărbat de 48 de ani din județul Iași a murit la scurt timp după ce a mâncat, împreună cu soția și cu mama sa, ciuperci culese dintr-o pădure din Neamț. La scurt timp după ce au terminat de mâncat, cei trei au început să se simtă rău, iar bărbatul a intrat în stop cardio-respirator. Manevrele de resuscitare aplicate de echipajul SMURD sosit la fața locului nu au avut succes, iar medicii au declarat decesul. Soția acestuia, în vârstă de 46 de ani, a fost transportată la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iași, unde a fost internată la secția de Terapie Intensivă, în timp ce mama bărbatului, în vârstă de 92 de ani, a fost dusă la Spitalul de Neurochirurgie, după ce a suferit un accident vascular cerebral.
De ce e periculoasă „testarea” ciupercilor cu argint, ceapă sau usturoi
În România, sunt peste 2.500 de specii de ciuperci, însă doar aproximativ 500 dintre acestea sunt comestibile. Potrivit specialiștilor, unele dintre cele bune se aseamănă destul de mult cu cele mortale, astfel că sunt destul de greu de deosebit chiar și de către cei care au experiență în culesul ciupercilor de pădure.
Una dintre convingerile false, pe care se bazează culegătorii amatori, este că ciupercile atacate de alte viețuitoare – fie că e vorba de insecte, păsări sau mamifere - ar fi comestibile, însă specialiștii spun că acestea au alt sistem digestiv decât oamenii și nu pot fi luate în considerare ca „tester”.
De asemenea, mulți oameni apelează la tot felul de „teste” (cu obiecte din argint, cu usturoi, cu ceapă etc.) pentru a identifica eventualele ciuperci otrăvitoare, însă acestea dau rezultate false, neexistând în prezent nicio dovadă științifică a eficienței lor. Poveștile cu lingurița de argint și alte sfaturi bătrânești s-au dovedit, cel mai adesea, fatale.
„«Cunoscătorii» nu au nicio șansă să «identifice» ciupercile toxice prin introducerea unui ban sau lingurițe de argint sau a usturoiului și a cepei în vasul în care sunt preparate ciupercile. Eventualele modificări de culoare ale acestora sunt datorate unei enzime ce poate da aceeași reacție la orice ciupercă”, subliniază dr. Ciuhodaru, care a încropit și un mic ghid de prevenție și supraviețuire în caz de ingestie accidentală a ciupercilor otrăvitoare.
În cazul ciupercilor de pădure, prevenția este esențială, precizează medicul, adăugând că, „pentru un consum fără riscuri consumați doar ciuperci:
- Cu aviz fitosanitar din magazine autorizate. Eventuale economii la cele cumpărate de pe stradă, fără aviz fitosanitar, culese de «cunoscători», nu merită riscul decontării în vieți omenești.
- Tinere (aruncați toate ciupercile degradate sau viermănoase, în care s-au acumulat urina și dejecțiile larvelor de insecte) și foarte proaspete.
- Curățate (prin tăierea părții inferioare murdare a piciorului) și spălate (de 2-3 ori în jet de apă după ce au fost ținute câte 30 minute în apă sărată pentru înlăturarea viermilor).
- Păstrate în frigider.
- Întotdeauna preparate”.
Care sunt simptomele intoxicației
La fel de importantă este recunoașterea primelor semne de intoxicație, pentru că aceasta poate face diferența dintre viață și moarte.
„Simptomele intoxicației sunt nespecifice. Ne putem gândi la intoxicația cu ciuperci atunci când apar stări de greață, vomă, creșterea ritmului respirației, transpirație, salivație abundentă, amețeli, slăbiciune, tulburări de vedere, îngustarea pupilelor, dureri abdominale, diaree.
Simptomele devin sugestive doar în contextul evidențierii în antecedente (2-15 ore) a consumului de ciuperci sau atunci când apar la mai mulți consumatori ai aceluiași prânz de ciuperci”, explică dr. Ciuhodaru.
Potrivit acestuia, gravitatea intoxicației depinde nu doar de specia de ciupercă, ci și de reactivitatea individuală la toxinele respective.
Spre exemplu, copiii și persoanele care au deja afecțiuni hepatice sau renale au un risc mult mai mare și „pot dezvolta rapid o simptomatologie zgomotoasă”.
„La acești pacienți sunt adesea formele clinice grave cu evoluție spre comă hepatică (de multe ori cu sfârșit letal)”, precizează medicul.
Măsuri de prim ajutor
Persoanele care știu că au mâncat ciuperci culese din pădure nu trebuie să amâne să meargă la spital, ci trebuie să se prezinte la urgențe sau să cheme ambulanța încă de la primele simptome, avertizează medicul. În așteptarea echipajului medical, provocarea vomei poate reduce cantitatea de toxine absorbită de organism.
„- Sunați la 112 și chemați Salvarea întrucât este nevoie de evaluare și tratament într-un serviciu specializat în toxicologie.
-
Intoxicatul va fi transportat la spital împreună cu toți cei care au mâncat ciuperci (chiar dacă nu au simptome de intoxicație).
-
Puteți începe eliminarea toxinelor prin provocarea de vărsături (emeză) prin atingerea luetei (omușor) după ce pacientul ingeră 500 ml apă călduță. Manevra se repetă de 4-6 ori până când conținutul evacuat devine limpede. Această manevră nu mai permite absorbția toxinelor”, explică dr. Tudor Ciuhodaru, menționând că, în general, pentru a fi cu adevărat eficiente „noțiunile de prim ajutor trebuie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulțirii”.
Citește pe Antena3.ro
