Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În urmă cu 7 ani, laureatul premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pentru descoperirea virusului HIV, profesorul Luc Montagnier spunea la București că prevenția este medicina viitorului. "Să scoatem sănătatea din spitale şi să o dezvoltăm mai mult în şcoli, în întreprinderi, oriunde în cotidianul indivizilor", ne recomanda una dintre somitățile medicinei mondiale. E posibil însă ca profesorul Montagnier să nu fi fost nici în satele românești, nici în școli, nici prin vreun spital de provincie. În România, până la medicina viitorului mai importantă a fost în toți acești ani medicina prezentului. De la dezvoltarea de programe naționale sustenabile în sistemul medical până la găsirea de soluții pentru stoparea exodului medicilor, de la reglementarea pieței medicamentelor până la consolidarea infrastructurii spitalicești, toate au fost considerate mai importante decât prevenția. Iar fragmentarea continuă a strategiilor din domeniul medical o dată cu schimbarea diferitelor echipe de miniștri a întârziat și mai mult atât de necesara dezbatere națională pe tema prevenției, singura care poate să îmbunătățească pe termen lung, în mod real, starea de sănătate a populației unei țări.
Consecințele acestei întârzieri se văd însă în experiențele de zi cu zi ale medicilor, ale pacienților și în cifre, acele cifre dureroase care încheagă portretul unui sistem medical care încă șchiopătează. Conform Indexului Euro Health Consumer din 2018, România are al doilea cel mai slab sistem de sănătate din Europa, în ceea ce privește rezultatele tratamentelor și prevenția obținând cel mai mic punctaj. Românii ajung la medic prea târziu, când puține medicamente îi mai ajută. Cifrele arată negru pe alb câtă nevoie are România de educație medicală și de programe de prevenție. Semn că a venit și la noi timpul pentru medicina viitorului.
Despre legea prevenției, care e aproape gata, despre politicile eficiente de prevenție și provocările pe care le au acum în față autoritățile, despre costurile programelor de prevenție și sursele de finanțare, despre controversele privind vaccinurile, despre programele naționale de screening dar și despre efortul comun de care e nevoie în toată lumea medicală românească pentru a implementa o strategie națională de prevenție cu care să fie de acord toți factorii implicați s-a discutat pe larg în cadrul dezbaterii “Health Forum – Focus on prevention. From preventive policies to preventive practice”, moderată de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group.
Forumul a reunit reprezentanți personalităţi marcante din domeniul medical, dar şi reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, producătorilor de medicamente, ai lanțurilor farmaceutice, ai mediului academic și universitare printre care: Sorina PINTEA, Ministrul Sănătăţii, Eugen TEODOROVICI, Ministrul Finanțelor Publice, Răzvan VULCĂNESCU, Preşedinte, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Florin BUICU, Preşedinte, Comisia pentru Sănătate şi Familie, Camera Deputaţilor, Prof. Univ. Dr. Doina AZOICĂI, Preşedinte, Societatea Română de Epidemiologie, Prof. Univ. Dr. Adrian STREINU-CERCEL, Manager, Institutul Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”, Attila FEJER, Preşedinte, Local American Working Group – LAWG, Christian RODSETH, Managing Director, Janssen România, Mihaela MOȘNEGUȚU, Director Medical, Antibiotice, Paul RADU, Market Access & Government Affairs Director, Roche Romania, Clive BATES, Consultant Sănătate Publică și Radu GĂNESCU, Preşedinte, COPAC - Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, Vicepreședinte, European Patient Forum.
Citește pe Antena3.ro
E nevoie de un Pact pentru Sănătate, au spus și ministrul Sănătății, Sorina Pintea, și ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici în cadrul dezbaterii “Health Forum – Focus on prevention. From preventive policies to preventive practice”, organizată de Intact Media Group. „Sănătatea nu e doar a PSD, PNL, USR. Sănătatea e a noastră, a tuturor. Despre prevenție discutăm de ceva timp, dar nu ne putem focusa exclusiv asupra prevenției. Investițiile trebuie să meargă în paralel pe zona de prevenție și pe zona de spitale și programe. Trebuie să împărțim lucrurile”, a explicat ministrul Sănătății. Totuși, eforturi se fac. Draftul pentru legea prevenției este aproape de finalizare, a precizat Sorina Pintea. Aceasta a explicat că probleme privind prevenția primară există în mai multe țări din Uniunea Europeană, nu doar în România. În materie de vaccinare, ministrul Sănătății a declarat că este pro vaccinare și chiar pro introducerii obligativității de vaccinare, dar este o controversă care are nevoie de reglementare și chiar armonizare legislativă la nivel european. Cu prevenția terțiară, adică zona de recuperare, există probleme la noi, a mai spus ministrul Sănătății, însă nici nu
s-a vorbit, nici nu s-a investit și nici nu e definit foarte clar conceptul, a mai precizat Sorina Pintea.
“E păcatul societății noastre că nu ne-am gândit la toate în paralel și am ajuns la 30 de ani de la Revoluție să cârpim. Am majorat salariile, acum ne ocupăm de spitale. Încercăm să facem lucrurile cum trebuie. (...) S-au făcut mulți pași, poate nu suficienți, nu am timp să caut vinovați pentru ce nu s-a făcut înainte. (...) Nu putem să facem investiții și să creștem salariile și să ne așteptăm să fie roz de mâine. Dar facem pași înainte. (...) Însă fiecare dintre noi trebuie să recunoască: sistemul suntem noi”, a mai spus ministrul Sănătății Sorina PINTEA.
“Pe lângă o Românie educată, e bine să avem și o Românie sănătoasă. Un Pact pe Sănătate ar fi foarte util. Sănătatea e un domeniu foarte sensibil, apar mereu speculații, ipocriți și populiști. (...) Eu încerc să rezolv problemele cât pot eu ca ministru de Finanțe. Bugetul de la sănătate are 7 miliarde de lei în plus față de anul trecut. Partea de finanțare nu e o problemă. (...) Dacă statul român stabilește prioritățile, obligația ministrului de Finanțe e să găsească bani – la buget, bani europeni, din fel de fel de alte surse”, a spus și ministrul Finanțelor Publice, Eugen TEODOROVICI. Acesta și-a arătat disponibilitatea de a căuta noi scheme de ajutor fiscal care să ajute sistemul medical și, în definitiv, pacienții. Ministrul Teodorovici a invitat la discuții deopotrivă companiile producătoare de medicamente și asociațiile de profil. “La mine veți avea mereu ușa deschisă”, le-a spus ministrul Teodorovici celor prezenți la forumul organizat de Intact Media Group.
Florin BUICU, preşedintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie din Camera Deputaţilor a vorbit despre nevoia de a avea o viziune medicală unitară la nivel naţional, care să nu depindă de fluctuaţiile politice. “Sistemul de sănătate are multe probleme. Lipsa de continuitate în politică şi oameni a determinat starea actuală a sistemului. Această continuitate existentă în ultima perioadă la Sănătate şi Finanţe ne-a dat posibilitatea să vorbim în ultimii ani de o politică coerentă care a început să dea şi rezultate“, a spus Florin Buicu. Acesta a mai precizat că, în ceea ce priveşte prevenţia, trebuie acordată o atenţie deosebită indicatorului de speranţă de viaţă sănătoasă, deoarece între media din România şi media la nivel european există o diferenţă foarte mare. “Trebuie să ne propunem să eliminăm acest decalaj. Prin scăderea lui avem posibilitatea ca mai mulţi români să aibă o viaţă sănătoasă pentru mai mult timp şi, indirect, costurile pentru sistemul de sănătate ar fi mai mici”, a mai spus preşedintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaţilor.
“Prevenirea îmbolnăvirii pleacă de la apă şi săpun, la care trebuie să adăugăm periuţa şi pasta de dinţi. Plecăm de la localităţi care nu au apă şi canal. Dacă aş fi ministru, aş da ordin primarilor să pună apă şi canal peste tot. Primarii n-au decât să măsoare cu ruleta şi am terminat problema”, a explicat clar Prof. Univ. Dr. Adrian STREINU-CERCEL, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”. Acesta a mai atras atenţia asupra unei probleme cu care se confruntă sistemul medical românesc şi anume lipsa policlinicilor. “România şi-a distrus sectorul de mijloc, sectorul de policlinici. E o presiune pe sistemul terţiar. Trebuie să reinventăm ce am distrus, adică zona de mijloc şi aşa facem prevenirea mai multor boli”, a precizat Prof. Univ. Dr. Adrian STREINU-CERCEL.
Prof. Univ. Dr. Doina AZOICĂI, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie a evidenţiat nevoia masivă de educaţie medicală pentru ca eforturile medicilor să şi aibă rezultate. “Dacă nu vom face ceva ca să conştientizeze fiecare individ necesitatea prevenţiei, ne vom lupta şi ne vom zbate pe un teren care nu va fi propice. (…) Avem nevoie să încetăţenim ideea că trebuie să ştim lucruri despre sănătate încă de când suntem copii. (…) Dacă nu se va introduce în curricula şcolară obligatorie, nu opţională, o curricula întocmită de cadre didactice cu medici, conceptul nu va fi adoptat chiar dacă vom face multe forumuri sau vom investi mult în prevenţie”, a explicat Prof. Univ. Dr. Doina AZOICĂI.
Tot despre importanţa educaţiei medicale timpurie a vorbit şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Răzvan VULCĂNESCU. “Prevenţia pleacă de la educaţie, educaţia pleacă de la informare, informarea pleacă de la date. Avem un munte de date la Casă şi nu există niciun precedent prin care să se fi luat o decizie de anvergură plecând de la datele din sistem. (…) Indiferent de cât de mare e bugetul, nu va fi suficient dacă nu intervenim pe partea de prevenţie şi eficientizare”, a punctat Răzvan VULCĂNESCU. Educaţia în sănătate pleacă de la cel mai mic nivel, de la cel mai mic copil, de pe băncile şcolii, a mai spus preşedintele CNAS.
Şi în facultăţile de medicină ar trebui să se studieze mai mult prevenţia în sănătate, este de părere Radu GĂNESCU, Preşedinte COPAC - Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România şi Vicepreședinte al European Patient Forum. “Nu doar în România e o problemă de informare, dar nu e doar la nivelul nostru, a asociaţiilor de pacienţi, ci şi din partea societăţilor profesionale, a medicilor. Sunt medici care încă nu ştiu foarte multe despre vaccinare. Cred că e nevoie de o modificare a curriculei în facultate ca să se ştie mai multe despre vaccinare”, a spus Radu GĂNESCU.
La dezbaterea moderată de Alessandra Stoicescu, Director Executiv Intact Media Group, reprezentanţii companiilor din sectorul medical şi-au exprimat la unison deschiderea pentru colaborarea cu autorităţile româneşti în materie de prevenţie în sănătate şi găsirea împreună de soluţii viabile.
Attila FEJER, preşedintele Local American Working Group (LAWG), un grup de 14 companii farmaceutice cu bază de cercetare în SUA care deţin împreună 40% din piaţa de medicamente din România, a explicat că LAWG a lansat anul trecut o platformă de dialog împreună cu comisiile de sănătate din Parlament. Mai mult decât atât, LAWG a comandat un studiu despre opţiunile de finanţare din domeniul medical. “Concluziile studiului includ diferite variante alternative de finanţare, de la crearea unui fond de inovaţie până la creşterea bazei de contribuţie, oricât de nepopulară ar fi această măsură. Se numeşte <
Mihaela MOȘNEGUȚU, Director Medical, Antibiotice a propus programe educaţionale pentru folosirea în mod corect a antibioticelor. “Ne confruntăm din nou cu problema rezistenţei bacteriene. Bacteriile se vor dezvolta mereu foarte rapid. Specialiştii trebuie să promoveze utilizarea corectă a antibioticelor. Noi toţi putem interveni ca să utilizăm corect antibioticele, putem să creăm programe cu activităţi sociale, mai ales în şcoli. Dacă educaţia începe din copilărie, reuşim să o transpunem mai departe din acte medicale corecte şi concrete”, a explicat Mihaela MOȘNEGUȚU.
Christian RODSETH, Managing Director, Janssen România a vorbit despre perspectiva necesităţii folosirii volumului uriaş de date pentru a pune pe picioare un sistem viabil de prevenţie. “Trebuie să înţelegem cum să devenim mai eficienţi, trebuie să devenim conştienţi de moştenirea pe care o lăsăm în urmă. (…) Datele reprezintă sursa sănătăţii pe termen lung. Vă încurajez să lucrăm împreună pentru a înţelege cum putem preveni”, a spus Christian RODSETH.
Idee împărtășită și de Paul RADU, Market Access & Government Affairs Director, Roche Romania, aceasta fiind prima dimensiune menţionată de reprezentantul Roche România ca necesar de luat în calcul când vine vorba de sistemul naţional de prevenţie în sănătate. “Pentru prevenţie e bine să gândim că avem nevoie de informaţii. Avem nevoie de date corecte pentru a pune în practică un sistem operational”. A doua dimensiune la care acesta a făcut referire a fost educaţia, investiţia în campanii de educare şi formare pentru ca pacienţii să înţeleagă rolul prevenţiei, iar a treia dimensiune, nevoia de eficienţă în utilizarea resurselor, prevenirea risipei şi curajul de a inova.
Consultantul în sănătate publică Clive BATES, prezent de asemenea la “Health Forum – Focus on prevention. From preventive policies to preventive practice”, a subliniat şi el importanţa noilor tehnologiii, importanţa inovaţiei în materie de sănătate şi prevenţie. Acesta a dat exemplul politicilor cu privire la tutun, care s-au îmbunătăţit considerabil în ultimii ani, nu doar în România, ci în mai multe state europene. “Există alternative pentru fumat. Ţigaretele electronice sunt mai puţin periculoase pentru sănătate. Sunt campanii care încurajează persoanele care fumează să treaca la metode mai puţin dăunătoare”, a mai spus acesta.
Dezbaterea “Health Forum – Focus on prevention. From preventive policies to preventive practice”, organizată de Intact Media Group, a fost susținută de Jannsen România, LAWG, GSK România, Antibiotice și Roche România.
Intact Professional Debates mulțumește tuturor partenerilor și participanților care au contribuit la succesul acestui eveniment!
