Psihologia, „spartă” în peste 30 de specialități noi, pentru a se adapta crizelor fără precedent

Psihologia interacţiunii om - tehnologie, psihologia militară, psihologia religiei şi spiritualităţii, psihologia artelor, psihologia vârstelor și gerontopsihologia - sunt doar o parte dintre cele peste 30 de domenii diferite în care psihologii din România se vor putea specializa, potrivit unui proiect legislativ care schimbă radical reglementările profesiei de psiholog. În contextul crizelor fără precedent cu care se confruntă omenirea, actuala lege a psihologului, adoptată cu mai bine de 20 de ani în urmă, este „desuetă”, subliniază inițiatorii proiectului de lege, pus în dezbatere la Parlament.

Propunerea legislativă privind exercitarea profesiei de psiholog, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, pusă marți pe masa senatorilor, este inițiată de șase deputați (2 - PSD, 2 UDMR și câte unul de la USR și PNL) - și semnată în total de 20 de parlamentari - și ar urma să înlocuiască actuala lege a psihologilor (L. 213/2004)

Potrivit inițiatorilor, în contextul în care lumea a început să se confrunte tot mai frecvent cu crize fără precedent, contribuțiile psihologilor la diminuarea impactului fizic, emoțional și mental asupra indivizilor, grupurilor și comunităților au devenit esențiale. Una dintre aceste crize, care a condus la un salt al cererii de servicii psihologice, în ultimii ani, este pandemia de coronavirus. 

„Pe fondul efectelor pandemiei generate de virusul COVID-19 (dintre care menționăm, pe de o parte, izolarea socială cauzată de politicile de carantinare, restricțiile de călătorie, imposibilitatea de a-i vedea pe cei dragi și pe de altă parte insecuritatea profesională și financiară), care au reprezentat un factor de stres și anxietate (care în anumite cazuri s-au suprapus unor situații deja fragile) s-a observat o creștere semnificativă a numărului de persoane beneficiare ale serviciilor psihologice, în vederea gestionării impactului pe care pandemia l-a avut și continuă să îl aibă asupra acestora”, se arată în expunerea de motive. 

Legislația actuală, depășită

Pe de altă parte, actuala reglementare a profesiei de psiholog „este una desuetă”, subliniază, inițiatorii proiectului, fiind adoptată cu mai bine de 20 de ani în urmă, într-un context social și profesional diferit, adică înaintea intrării României în UE și înaintea implementării sistemului Bologna în pregătirea universitară, astfel că legea actuală „nu mai corespunde nici nevoilor reale ale comunității psihologilor și nici nevoilor beneficiarilor serviciilor psihologice”.

Mai mult, de la momentul adoptării legii și până în prezent, numărul psihologilor cu drept de liberă practică a crescut exponențial, Colegiul Psihologilor din România având acum 35.784 de membri. 

Totodată, știința psihologiei a avut o evoluție accelerată inclusiv prin apariția de noi domenii în care sunt aplicate serviciile psihologice, multe dintre acestea regăsindu-se la intersecția cu alte domenii profesionale, dând naștere astfel unor specialități profesionale interdisciplinare.

În același timp însă, există practici tot mai răspândite în ultimii ani prin care „numeroase persoane, profitând de insuficienta reglementare și utilizând diverse titulaturi, prestează servicii psihologice în mod nelegal, fără să aibă pregătirea profesională necesară și fără să dețină atestarea eliberată de către Colegiul Psihologilor din România”, cu impact direct și semnificativ asupra „beneficiarilor” unor astfel de servicii prestate nelegal.

Astfel că una dintre principalele noutăți aduse prin propunerea legislativă este definirea clară a activităților specifice profesiei de psiholog și a serviciilor psihologice pe care psihologul le poate presta, respectiv activități de psihodiagnostic, evaluare psihologică și intervenție psihologică, alături de activitățile de cercetare științifică și de activitățile de educație și formare profesională. 

Totodată, sunt reglementate clar ariile de activitate, domeniile generale de specializare (Sănătate, Muncă și organizații, Educație), precum și subdomeniile profesiei de psiholog, adaptate cerințelor sociale actuale. Practic, psihologii se vor putea spraspecializa și vor putea activa în peste 30 de subdomenii diferite. 

„Psihologii, ca profesionişti specializaţi în analiza comportamentului uman, a proceselor mentale şi a interacţiunilor şi relaţiilor interumane, în funcţie de specialităţile profesionale dobândite, direcţiile de supraspecializare şi gradele profesionale prin care îşi exercită profesia, îşi pot desfăşura activitatea în subdomenii diverse cum sunt:

a) analiza comportamentală aplicată;

b) consilierea psihologică;

c) expertiza psihologică judiciară sau extrajudiciară;

d) gerontopsihologia;

e) logopedia;

f) neuropsihologia şi reabilitarea cognitivă;

g) psihologia artelor;

h) psihologia clinică;

i) psihologia cognitivă şi neuroştiinţele;

j) psihologia comunitară;

k) psihologia culturală şi interculturală;

l) psihologia cuplului şi a familiei;

m) psihologia economică;

n) psihologia educaţiei şi a învăţării:

o) psihologie experimentală şi analiza datelor;

p) psihologia grupurilor;

q) psihologia interacţiunii om - tehnologie;

r) psihologia judiciară;

s) psihologia limbajului şi comunicării;

t) psihologia mediului;

u) psihologia militară şi psihologia aplicată în domeniul securităţii;

v) psihologia ocupaţională, a muncii şi organizaţională;

w) psihologia persoanelor cu cerinţe speciale;

x) psihologia personalităţii şi a diferenţelor individuale;

y) psihologia relaţiilor interpersonale;

z) psihologia religiei şi spiritualităţii;

aa) psihologia riscului şi a luării deciziilor;

bb) psihologia sănătăţii şi psihologia medicală;

cc) psihologie socială;

dd) psihologia sportului şi a exerciţiului fizic;

ee) psihologia transporturilor;

ff) psihologia vârstelor;

gg) psihooncologia;

hh) psihopedagogie specială;

ii) psihosexologia;

jj) psihoterapia;

kk) terapia ocupaţională”, stipulează proiectul de lege.

Pe măsură ce domeniul va evolua, pe plan naţional şi internaţional, vor putea fi adăugate prin Statutul profesiei noi subdomenii în care psihologii îşi pot desfășura activitatea.

Drepturile beneficiarilor, stabilite clar

O altă noutate este că propunerea legislativă reglementează, pentru prima dată, în mod distinct, noțiunile de „psiholog”, „psihoterapeut”, „consilier psihologic”, „psihopedagog special” și „terapeut ocupațional”. 

De asemenea, sunt reglementate în mod expres drepturile beneficiarilor serviciilor psihologice, precum: dreptul de a fi informat cu privire la statutul profesional al psihologului și la statutul juridic al formei de exercitare a profesiei (inclusiv dreptul de liberă practică, competențele obținute prin specializare/supra-specializare profesională, gradul profesional); dreptul de a fi respectat și de a nu fi discriminat; dreptul de a-i fi folosite informațiile legate de viața privată exclusiv în scopul furnizării serviciilor psihologice; dreptul de a indica una sau mai multe persoane care să fie informate cu privire la faptul că este beneficiarul unor servicii psihologice, care sunt serviciile de care beneficiază și recomandările primite, care sunt diagnosticele sau rezultatele evaluării. 

Contextul social, educațional și profesional s-a schimbat radical în ultimii 20 de ani, iar legislația trebuie să reflecte aceste schimbări pentru a asigura prestarea unor servicii psihologice de calitate pentru toți cetățenii români, subliniază autorii proiectului legislativ.

Citește pe Antena3.ro

Cetăți antice rare din Dobrogea, ținute departe de turiști din cauza birocrației. De ce a fost blocat un bogat patrimoniu arheologic