Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inițiativa vine pe fondul creșterii numărului de familii în care copiii sunt crescuți de un singur părinte și urmărește să ofere un sprijin concret celor care trebuie să împace singuri obligațiile profesionale cu responsabilitățile familiale. În prezent, susțin inițiatorii, mulți părinți din familii monoparentale sunt nevoiți să își consume concediul de odihnă pentru situații neprevăzute legate de copii.
Propunerea legislativă înregistrată, săptămâna trecută, la Senat, este inițiată de deputatul UDMR Szabó Ödön și semnată, în total, de 19 parlamentari - majoritatea de la PSD și UDMR – și vizează modificarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii.
În forma actuală a Codului muncii, concediul de odihnă suplimentar este acordat salariaților care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorilor, persoanelor cu handicap și tinerilor cu vârsta de până la 18 ani.
Modificarea propusă prin proiectul legislativ intrat acum în dezbatere va extinde această listă a salariaților care au dreptul la concediu de odihnă suplimentar, introducând în mod expres și „părinții monoparentali” printre beneficiarii acestei facilități.
„Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap, tinerii în vârstă de până la 18 ani, precum și salariații care au calitatea de părinte monoparental (...) beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin 3 zile lucrătoare”, prevede documentul.
Conform Legii asistenței sociale, la care se face trimitere, părintele monoparental este definit ca fiind familia formată dintr-o persoană singură (părintele) și copilul sau copiii aflați în întreținere care locuiesc împreună cu aceasta. Persoana singură poate fi mama sau tatăl necăsătorit/ă, divorțat/ă, văduv/ă sau persoana al cărei soț/soție este declarat/ă dispărut/ă ori decedat/ă prin hotărâre judecătorească.
„Toate responsabilitățile revin unei singure persoane”
Inițiatorii spun că părinții din familiile monoparentale se află într-o situație fundamental diferită față de familiile cu doi părinți, deoarece sunt obligați să gestioneze singuri atât activitatea profesională, cât și toate responsabilitățile legate de creșterea copilului.
„Părinții monoparentali reprezintă o categorie socială aflată într-o situație obiectiv diferită față de familiile biparentale, întrucât toate responsabilitățile privind creșterea, îngrijirea și educarea copilului revin unei singure persoane”, se arată în expunerea de motive.
Practic, lipsa unui alt adult în familie face ca orice situație neprevăzută legată de copil să se transforme într-o problemă care afectează direct relația de muncă a părintelui.
Problemele de zi cu zi pe care încearcă să le rezolve
Autorii inițiativei oferă și exemple concrete de situații în care părinții care își cresc singuri copiii întâmpină dificultăți.
Printre acestea sunt enumerate: zilele în care școlile își suspendă activitatea, participarea la serbări, ședințe cu părinții, festivități de început sau de sfârșit de an școlar, programările medicale ale copiilor sau alte situații în care minorii trebuie preluați de la școală înainte de terminarea programului.
În prezent, susțin inițiatorii, mulți părinți monoparentali sunt nevoiți să își consume concediul de odihnă pentru astfel de situații sau să solicite învoiri neplătite.
„În lipsa unui alt adult care să poată prelua temporar responsabilitățile de îngrijire, părintele monoparental este adesea pus în situația de a solicita învoiri neplătite, de a recurge la concedii de odihnă planificate pentru alte scopuri sau chiar de a absenta de la locul de muncă”, se precizează în expunerea de motive.
160.000 de gospodării, formate dintr-un singur adult și copii
Mai multe statistici oficiale, invocate în expunerea de motive, arată amploarea fenomenului: circa 7% dintre gospodăriile cu copii aflați în întreținere din România sunt gospodării monoparentale, iar peste 80% dintre acestea sunt conduse de mame.
Documentul mai arată că, în 2025, în România existau aproximativ 160.000 de gospodării formate dintr-un singur adult și unul sau mai mulți copii dependenți, față de aproximativ 144.000 în 2022. Aproximativ 85% dintre aceste familii sunt conduse de mame, iar restul, de tați care își cresc singuri copiii.
O altă statistică invocată este cea referitoare la riscul de sărăcie și excluziune socială. Potrivit datelor citate de inițiatori, circa 36,5% dintre gospodăriile monoparentale se află într-o astfel de situație.
Autorii subliniază că fenomenul familiilor monoparentale nu este unul marginal - iar datele statistice privind numărul divorțurilor sunt grăitoare în acest sens - și că statul trebuie să răspundă noilor realități sociale.
Potrivit documentului, în luna martie a acestui an, spre exemplu, au fost înregistrate puțin peste 3.100 de căsătorii și peste 2.200 de divorțuri, ceea ce înseamnă că la fiecare zece căsătorii au existat aproximativ șapte divorțuri. Aceste evoluții justifică apariția unor mecanisme legislative care să faciliteze echilibrul dintre viața profesională și cea de familie, mai spun inițiatorii.
Nu este un privilegiu, ci o compensare
Autorii proiectului au ținut să sublinieze că acordarea celor trei zile suplimentare nu reprezintă un avantaj nejustificat față de ceilalți salariați.
„O asemenea intervenție legislativă nu reprezintă instituirea unui privilegiu, ci recunoașterea unei inegalități de fapt și compensarea unei sarcini suplimentare asumate exclusiv de părintele monoparental”, se arată în expunerea de motive.
Pe de altă parte, impactul asupra angajatorilor și asupra bugetului public ar fi redus, susțin inițiatorii, deoarece numărul beneficiarilor este limitat, iar măsura nu presupune acordarea unor prestații financiare directe din partea statului.
Măsura va contribui la prevenirea epuizării profesionale, menținerea părinților monoparentali pe piața muncii și protejarea interesului superior al copilului, într-un context în care tot mai multe familii funcționează cu un singur adult responsabil de toate obligațiile cotidiene.
Inițiatorii propun ca noua reglementare să intre în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor publicării legii în Monitorul Oficial.
Citește pe Antena3.ro
