Povestea Dianei, eleva ucisă de glonţ

La 31 de ani de la revoluţia din ’89, Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) anunţă un eveniment dedicat victimelor inocente ale represiunii, în acele zile sângeroase din decembrie.

Microexpoziţia „Diana, eroina de la Sala Dalles” spune povestea adolescentei care a fost împuşcată în dreptul baricadei de la Inter – şi lansează un apel la memorie către urmaşii celor ucişi. 

Diana Alexandra Donea avea 17 ani când viaţa i-a fost curmată brutal: a primit un glonţ în cap în faţa Sălii Dalles, în ziua de 21 decembrie 1989. Alături de ea, alți 12 tineri au fost ucişi de gloanţe sau striviţi de TAB-uri. În 1990, în patrimoniul MNIR au intrat câteva obiecte care i-au aparținut adolescentei. Mama acesteia, Antoaneta Donea, le-a donat, spre neuitare. 

Curajul de a rosti

Câţi dintre cei care au participat sau nu la revoluţie ştiu povestea Dianei? În anul în care soarta României avea să se schimbe definitiv, adolescenta era elevă în clasa a XII-a la Liceul de Matematică-Fizică „Nicolae Bălcescu” din București – azi, Colegiul Național „Sfântul Sava”. S-a alăturat, fără să ezite, protestatarilor din centrul Bucureștiului, pentru ca principiile şi valorile în care credea să triumfe. A scandat „Libertate” şi „Jos Ceauşescu”, la fel ca miile de români ieşiţi în stradă – dar, pentru ea, au fost ultimele cuvinte. 

Citește pe Antena3.ro

Scandal după moartea lui Prigoană. Bahmuțeanu îi cere ajutorul lui Ciolacu pentru a-și recupera copiii: „Vă implor să luați măsuri”

Istorii incomplete

Câteva fotografii, un carnet de elev, matricola de la uniforma şcolară... Toate încearcă să recompună portretul fetei care a primit, post-mortem, titlul de erou martir. Spun şi povestea tinerilor ca ea, care au avut curajul să iasă în stradă, să-şi strige revolta în faţa cordoanelor de militari, să devină ţinte mobile pentru lunetişti. 

Amintirea sacrificiului lor se destramă treptat. Se micşorează, se uzează sub povara prea multelor scenarii, teorii şi întrebări fără răspuns – deşi ar trebui să rămână o flacără vie. De aceea, responsabilii MNIR fac un apel către urmaşii eroilor revoluţiei, îndemnându-i să doneze fotografii şi obiecte ale celor dispăruţi. Cele donate se vor adăuga istoriilor din patrimoniul muzeului. 

Expoziţia, al cărei curator este dr. Cristina Păiuşan, este deschisă până pe 10 ianuarie 2021. Poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00 și 17.00.