Copiii din mediul rural sunt expuși abandonului școlar, pentru că sărăcia îi trimite mai degrabă la muncă, dacât la școală. Mulți au rezulate școlare slabe, iar fenomenul de părăsire timpurie a studiilor, imediat după parcurgerea învățământului obligatoriu, este răspândit. Au o nutriție inadecvată și sunt expuși riscului de îmbolnăvire, arată cel mai recent studiu al asociației World Vision România. Unul dintre programele guvernamentale care ar trebui să îmbunătățească situația este “Masă caldă pentru elevi”, dar se află încă în faza pilot.
Specialiștii World Vision România atrag atenția asupra nutriţiei inadecvate a copiilor români din mediul rural. Unii dintre copii nu au nici măcar două mese pe zi acasă. "Avem circa 70% dintre copii cărora părinţii nu pot să le asigure alimentaţie de calitate, care să le ofere condiţiile normale de creştere şi dezvoltare", precizează Daniela Buzducea, director World Vision România. Pentru a veni în sprijinul acestor copii, programul guvernamental “Masă caldă pentru elevi” a fost lansat la începutul acestui an, fiind conceput în 2016, însă este doar un program pilot, de care beneficiază numai 50 de școli, iar masa caldă s-a transformat încă de la început în masă rece, din cauza lipse sălilor de mese și a cantinelor. Astfel de programe au rolul de a îmbunătăți nutriția copiilor din zonele defavorizate, dar și aceea de a-i determina să meargă la școală, încercându-se astfel reducerea abandonului școlar. Alte două programe de acest fel sunt „Cornul și laptele” și „Fructe în școli”.
Obișnuiți cu munca de mici
Studiul mai arată și că sărăcia din zonele rurale defavorizate îi trimite pe copii la muncă, de la cele mai fragede vârste. „Avem în continuare copii care petrec mult timp muncind în propria gospodărie şi chiar 8% dintre ei care muncesc în gospodării ale vecinilor”, mai spune directorul World Vision România. Astfel de activități sunt considerate firești în mediul rural, iar părinții nici măcar nu înțeleg de ce ar trebui mai degrabă să-și trimită copiii la școală și nu la munca fizică tradițională. Acest fenomen favorizează înmulțirea riscurilor de îmbolnăvire, la care se adaugă și situația precară a sistemului sanitar și îngreunarea accesului la asistență medicală în mediul rural. O evoluție s-a înregistrat, totuși, spun specialiștii care au realizat studiul, dacă raportăm situația prezentă la cea de acum doi ani. Anul trecut, asociația publica un studiu care arăta că 225.000 de copii din România merg la culcare flămânzi, peste jumătate dintre copiii români (51%) trăiesc sub spectrul sărăciei, iar unii chiar în sărăcie extremă, care le limitează dreptul la creștere și dezvoltare fizică normală. "A crescut numărul gospodăriilor care au venituri din salarii, ceea ce determină o creştere a indicatorilor economici, a nivelului de trai, dar este interesant că această creştere nu rezultă imediat într-o creştere a bunăstării copiilor. Vedem că, din punct de vedere al educaţiei, indicatorii continuă să se înrăutăţească, avem în continuare un procent de 2,4% copii care anual sunt retraşi de la şcoală, un procent în creştere faţă de ultimul raport făcut acum doi ani", mai spune Buzducea.
Este încurajator că măcar în unele sectoare se remarcă unele progrese, ceea ce înseamnă că lucrurile au luat o turnură bună. Daniela Buzducea, director World Vision RomâniaCitește pe Antena3.roRezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză
Studiului World Vision România - "Bunăstarea copilului din mediul rural, 2016" a analizat date culese din şase judeţe - Vaslui, Ialomiţa, Cluj, Dolj, Olt, Vâlcea - şi a inclus 2.200 de gospodării.