Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
România este o țară bogată în castele și conace, bijuterii ale vremurilor apuse, care ne amintesc de viața nobiliară din trecut. Țara noastră ar putea fi o destinație premium la acest capitol, însă avem doar câteva zeci de castele înscrise în circuitul turistic care pot fi vizitate, multe dintre ele punând la dispoziţia turiştilor şi locuri de cazare. Am putea avea peste 100 de castele deschise turiștilor dacă ar fi renovate și promovate, spun specialiștii. Între timp, în țara noastră a apărut un nou concept în lumea turismului: Castle Break.
Weekend pe urmele nobililor
Castle Break este un concept înființat de Asociația ARCHÉ în 2013 și își propune să le ofere turiștilor câte un weekend pe la reședințele elitelor de pe vremuri și tururi pe la castelele uitate sau nedescoperite de români. Unele tururi sunt ghidate chiar de către descendenți ai unor vechi familii nobiliare. Turiștii li se oferă prânzuri în livezile conacelor, plimbări cu drezina și descoperirea unor meșteșuguri. Castelul Teleki, Castelul Bethlen, Cula Duca sau Conacul Bălceștilor sunt câteva dintre obiectivele din circuitul Castle Break. Un tur de trei zile prin Târgu Mureș, Micloșoara, Bistrița, Cluj-Napoca și Aiud, cu plecare din București, ajunge la aproximativ 480 de lei. Pachetul include transport cu autocarul, cazare la hotel de 3 stele, mic dejun și ghid însoțitor. Nu sunt incluse taxele de acces la obiectivele vizitate. Tururile standard mai cuprind și deplasări de o singură zi. Dacă sunteți un grup numeros, puteți cere oferte și pentru un Castle Break personalizat.
Dacă fac un top al zonelor de mare succes pentru castele și conace, pe primul loc este clar Transilvania, pe lângă ar mai fi Crișana și Banat. Pe locul doi ar fi Oltenia și pe locul trei nordul Moldovei. Multe dintre ele, însă, nu sunt total restaurate și nu au intrat în circuitul turistic pentru că au fost revendicate. Traian Bădulescu, specialist în turism
Citește pe Antena3.ro
Ce include Castle Break
Vizite la castele și conace puțin cunoscute publicului larg;
Tururi ghidate chiar de către descendenți ai unor vechi familii nobiliare sau antreprenori;
Descoperirea unor meșteșuguri aproape uitate, dar și a oamenilor care le practică și le transmit noilor generații;
Prânzuri neaoșe în livezi și grădini sau ospețe boierești, servite chiar în curtea unor foste reședințe nobiliare;
Degustări de vinuri alese, din pivnițele celor mai lăudate crame;
Plimbări cu drezina, incursiuni în adâncuri de mină și priveliști minunate din turnuri de castele și vârfuri de deal;
SURSA: castlebreak.ro
În acest moment, turiștii au de ales doar din 20, cel mult 30, de castele sau conace pe care le pot vizita și unde pot dormi. Avem în total peste 100 de astfel de monumente, spun specialiștii, doar că multe au fost lăsate în paragină, n-au fost renovate sau sunt revendicate, iar familiile încă se luptă în instanță pentru ele. O parte dintre aceste castele sau conace pot fi vizitate de turiști. E drept că nu te poți caza la ele, dar un tur pe la castelele uitate îți deschide ochii asupra istoriei și culturii noastre.
Pe lista acestor obiective se află și Castelul Pogány din Păclișa, o clădire construită în secolul al XIX-lea, în stil baroc. A fost reședința familiei Pogány și are 22 de încăperi și un uriaș parc în jurul castelului. Aici s-a născut Margarit Pogány, o pictoriță care a fost cunoscută și ca muza lui Constantin Brâncuși. În prezent, castelul Spitalul de Neuropsihiatrie Infantilă ”Dr. V. Ilea”, castelul fiind folosit de spital ca și sediu de administrație.
Palat Brukenthal are un pui
Poate că nu știați că Palatul Brukenthal din Sibiu nu este singurul cu acest nume. La doar câțiva kilometri de Sibiu, în Avrig, se află reședința de vară a fostului guvernator al Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal. Palatul poartă același nume și a fost construit în 1785, în stil baroc. Palatului Schönbrunn din Viena și Palatul Luxembourg din Paris au fost inspirațiile pentru reședința de vară a baronului. În jurul palatului se întinde un uriaș parc cu fântâni și grădini. În 1779 a fost amenajată și oranjeria care astăzi funcţionează ca hotel.
Castelul de peste 500 de ani
Castelul Lázár din Lăzarea din județul Harghita, datează tocmai din 1532 și este o construcție care îmbină stiluri gotice și renascentiste, are o scară monumentală, bastioane decorate cu inscripții și blazoane. Castelul poate fi vizitat, aici organizându-se chiar și tabere de creație. Lista castelelor mai puțin cunoscute românilor este lungă și cuprinde alte obiective precum Castelul de vânătoare Zichy din Gheghie, Castelul Purgly din Șofronea, Castelul Kendeffy din Sântămăria Orlea sau Castelul Mikó din Miercurea Ciuc.
LOCURI NEȘTIUTE
Castelul Pogány din Păclișa;
Castelul Mocioni din Căpâlnaș;
Castelul Csernovics din Macea;
Palatul Brukenthal din Avrig;
Castelul Mikó din Miercurea Ciuc;
Palatul Sturdza din Miclăușeni;
Conacul Zsombory din Zimbor;
Castelul Nakó din Sânnicolau Mare;
Castelul de vânătoare Zichy din Gheghie;
Castelul Lázár din Lăzarea;
Castelul Teleki din Satulung;
Castelul Kendeffy din Sântămăria Orlea;
Castelul Kornis din Mănăstirea;
Castelul Purgly din Șofronea;
Castelul Pekri din Ozd;
Când va fi România o destinație premium
Castelele au reprezentat mereu o atracție pentru turiști. Ne place să descoperim cum trăiau nobilii sau familiile regale pe vremuri și nu ai cum să nu-ți imaginezi pentru câteva clipe cum ar fi să trăiești acolo. În România, sunt câteva zeci de castele, conace sau cule introduse în circuitul turistic. Adică pot fi vizitate în interior dacă sunt muzeu sau te poți caza câteva nopți în cele care au și camere pentru turiști. Experiența de a dormi la castel este una unică și la mare căutare și printre turiștii străini. “Din experiența de până acum, toate castelele și conacele care sunt înscrise în circuitul turistic se bucură de succes. Nu vorbim de tarife enorme, prețurile sunt de la 50 la 80 de euro pe noapte, în funcție de de castel și zonă. România nu este o destinație premium ca să-și permită să aibă tarife ca în Franța sau Italia. La noi trendul cazării în castele și conace este mai recent, nu are mai mult de 5-6 ani. În Occident, de zeci de ani sunt castele și proprietăți nobiliare care sunt solicitate mai ales de către străini, pe când la noi e abia un început. Dacă în afară vorbim de sute de astfel de castele și conace, în România vorbim de zeci. Doar 20-30 sunt incluse în circuit dar am mai putea avea încă 100 pe lângă acestea dacă ar fi restaurate și promovate”, explică Traian Bădulescu, specialist în turism.
Bădulescu mai spune că România ar putea deveni în 5-10 ani o destinație premium pe nișa cazărilor la castele dar că asta ține mult și de imaginea de țară.
România încă nu are o imagine de țară bine pusă la punct, nu avem un brand național. Turiștii știu că avem legenda lui Dracula sau că avem Delta Dunării, dar în rest nu ne remarcăm în mod deosebit.
De exemplu, Franța este cunoscută ca o țară a romantismului și a vinului, Germania este țara tehnologiei, automobilelor, în timp ce noi nu ne remarcăm cu ceva deosebit, spun specialiștii în turism care recomandă o promovare mult mai agresivă.
Ne-ar trebui zeci de milioane de euro pe an în promovarea turistică. Această promovarea nu înseamnă doar participare la târguri internaționale sau reclame. Consultanții și specialiștii în turism spun că ar trebui să generăm evenimente și să urmăm exemplul celor din afară. Autoritățile de turism din alte țări vin la noi și fac workshop-uri, aduc agenți hotelieri să se vadă cu ai noștri, organizează conferințe de presă etc. Acest model ar trebui aplicat și de țara noastră, iar autoritățile române în colaborare cu asociațiile de turism ar trebui să meargă în țările care reprezintă piețe țintă pentru țara noastră și să organizeze diverse evenimente, workshop-uri, parteneriate cu asociațiile din țările respective, pentru a ne plasa mai bine pe piața externă.
Numărul turiștilor străini a crescut în ultimii ani, mai ales de când România este în Uniunea Europeană. În ultimul an a fost raportat un număr de 2,5 milioane de turiști străini care au venit să ne viziteze țara. Cu toate acestea, autoritățile din domeniul turismului spun că numărul lor ar fi mai mare. “Multe structuri de cazare nu sunt înregistrate la Institutul Național de Statistică. M-am uitat la INS la numărul de unități de cazare și știu că avem dublu față de cât apare la ei. M-aș hazarda să spun că nu avem 2,5 milioane de turiști străini care înnoptează în structuri de cazare autorizate și că am avea dublu, dar sigur avem mai mulți turiști străini decât numărul raportat. Sunt anumite țări care își declară și vizitatorii drept turiști, deși nu este chiar corect. România ar avea așa undeva la 8-9 milioane de străini care tranzitează țara sau care vin în vizită la rude. La noi, turiștii reali sunt doar cei care sunt înregistrați în structurile de cazare.”, încheie Traian Bădulescu.
